Niște gânduri de florile mărului

   

    Ieri am fotografiat prin grădină, printre altele, și niște meri înfloriți. Imagini minunate, flori foarte multe, de un roz gingaș, ce se transformă în alb. Mi-a venit în minte, nu știu de ce (ba știu, dar e prea abscons), expresia „de florile mărului”, care are binecunoscutul înțeles „degeaba”. Am găsit undeva (dar nu mai știu unde) și explicația: e „din înțelepciunea poporului”. Se știe că florile de măr au o polenizare mai „complicată”, așa că din multele flori rămân fructe destul de puține. Poza n-are nicio legătură cu cele de mai sus, am ales-o pentru că, mai târziu, o să mă duc să culeg niște păpădie pentru a face un pic de sirop. Mda, cuvintele de astăzi (care nu sunt ca gândurile și cuvintele mele de acum, adică „de flori de măr”):

👀

FALÁNGĂ, falange, s.f. 1. Fiecare dintre oasele mici, alungite, care alcătuiesc scheletul degetelor. 2. (În Grecia antică) Formațiune de infanteriști înarmați cu lănci, dispuși în rânduri compacte și având centrul și aripa dreaptă mai puternice. ♦ Fig. Grup compact și omogen de oameni care luptă împreună pentru același scop. 3. Grupare politică paramilitară de tip fascist. 4. (În concepția lui Fourier) Celulă social-economică primară formată din 1.500-2.000 de oameni care trebuia să funcționeze ca o asociație bazată pe îndeletniciri agricole. – Din fr. phalange.

NOTĂ: Are o mulțime de sensuri cuvântul ăsta, la care se adaugă și:
FALÁNGĂ, falange, s.f. Sul de lemn de care se legau, în Evul Mediu, picioarele celor condamnați să fie bătuți la tălpi; p. ext. bătaie la tălpi aplicată acestor condamnați. – Din ngr. fálangas. Sursa: DEX '09 (2009)

👀

Cuvântul zilei: CÓMBO s.n. Formație orchestrală de jazz compusă din trei până la opt instrumentiști. Cf. engl. combo. 

Cheia alegerii: Ziua internațională a Jazzului (ONU).

😃

00:00 Deschid geamul și mă culc.
00:30 Un idiot „turează” motocicleta.
01:15 Trece o ambulanță cu sirenele pornite.
01:45 Miaună două mâțe „în călduri”.
02:15 Se întoarce idiotu' cu motocicleta.
02:35 Vine acasă, cântând, vecinul meu de la parter.
02:50 Urlă nevastă-sa la el vreo zece minute.
03:15 Mi-e sete.
03:45 Se aud niște sirene.
04:10 Mă bâzâie doi țânțari.
04:35 Mă duc la baie, căci am băut prea multă apă.
05:00 Încep iar mâțele să miaune.
05:30 Caut pe Google „Cum să omori două mâțe”

05: 59 E mai liniște, poate adorm.
06:05 Sună alarma! Trebuie să merg la serviciu.

Gânduri în escarpeni

  

MOTTO: „Important este să nu te oprești niciodată din a-ți pune întrebări.” (Albert Einstein)

 

Astăzi, în Vinerea Luminată (sau a Izvorului Tămăduirii), nu o să scriu despre semnificația ei, căci o știm cu toții. Dacă ne uităm prin ziarele online de azi, de fapt nu numai azi, ci la orice sărbătoare, găsim o mulțime de titluri enervante cu „ce nu ai voie să faci” sau „ce e bine să faci” în ziua respectivă, așa că eu procedez ca de obicei: le ignor și îmi văd de scrisul meu aici, pe blog. Mai precis, de „ritualul” scrisului meu. Adică prezentarea cuvintelor din dexonline.ro, apoi vreun gând de-al meu (dacă există în ziua respectivă și e dispus să se lase prins), vreo poezie care-mi place, câteva glume etc. Însă mereu, în fiecare zi, caut să învăț ceva nou sau, în ultima vreme, să-mi reamintesc ce am uitat. Astăzi am dat de două cuvinte pe care cred că nu le știam:
JUGENDSTIL [júgəndstil] (cuv. germ.; Jugend, titlul unei reviste) s.n. Curent artistic manifestat în Germania în grafică, artă decorativă, pictură, arhitectură, la sfârșitul sec. 19 și începutul sec. 20. Este echivalent cu modern-style-ul și art nouveau. Reprezentanți: F. Stuck, W. Trübner, M. Klinger, H. Obrist, A. Endell. V. și arta 1900. Sursa: DE (1993-2009).

👀 Iată revista. Și o clădire Art Nouveau din München.

ESCÁRPĂ, escarpe, s. f. Baraj antitanc realizat prin săparea de taluzuri în versanții îndreptați spre inamic, pentru a mări panta și a împiedica trecerea tancurilor. Din fr. escarpe. Sursa: DEX '09 (2009). Cheia alegerii: Acum un an, a fost inaugurat cel mai lung pod pietonal din lume, în Portugalia. Are 516 m lungime, se află la 175 m deasupra râului Paiva și leagă două escarpe de granit.

Nu, nu am auzit până acum de escarpă, dar știam despre ESCARPÉN, escarpeni, s.m. Pantof de damă cu toc înalt, nedecupat, foarte decoltat. – Din fr. escarpin. Sursa: DEX '09.

Cred că mă opresc aici cu scrisul, căci văd că încearcă să iasă Soarele de după nori și, după vreo două zile de ploi torențiale, o să merg să măsor cota apelor ce curg prin grădina și curtea mea, pentru a ști dacă-mi cumpăr o bărcuță sau un iaht.

Gânduri pierdute pe drum...

MOTTO: „Cuvintele sunt cu adevărat mijlocul de comunicare cel mai puțin eficient. Ele sunt cele mai expuse la interpretări greșite şi cel mai adesea prost înțelese.” (Neale Donald Walsch)

Iar am „plonjat” dintr-o zi de vară, cum a fost cea de ieri, într-una de toamnă târzie, adică cea de azi. E frig și plouă, plus că un „stol” de gânduri negre se îndreaptă hotărâte spre aeroporturile minții mele. Primul impuls al meu a fost să fac un fel de „lockdown” (cum îi zic ăștia, mai cu ifos, carantinei, cuvânt care mai înseamnă și „închidere în celule”), dar pe urmă am cugetat și m-am hotărât să mă mulțumesc cu un control mai riguros al gândurilor. Nu au trecut de „punctul de control” decât vreo trei (sau patru) gânduri și acelea sunt, în ordine: despre citatul de mai sus, despre cartea pe care îmi propusesem ieri să o „analizez”, despre pierderi și despre citatul cu care voi încheia această postare. Păi, s-o iau pe rând...

☝  Am constatat și eu (cam des, din păcate) că „materialul didactic” cel mai folosit de mine, cuvintele, este deseori interpretat de fiecare cum vrea. Am ajuns foarte greu la „stadiul” de a nu-mi mai păsa de acest lucru.

☝ Cartea, cum am spus, se numește „Le Roman de Renard”, e în limba franceză, autoare este Odille Larrieu, acuarele și desene de F. Lorioux. A apărut în anul 1925 la Librairie Hachette, Paris, și a fost premiată de Academia Franceză. Nu mai știam că o am în bibliotecă, nu știu nici de unde o am, iar dedicația de pe prima pagină nu prea mă lămurește: „Jean Chabal á son cher ami Buțu. 24 décembre 1930”. Asta e, am o carte care va împlini în curând o sută de ani și mă bucur.

☝ Gândurile pe care le-am pierdut „pe drum” nu le mai știu, așa că...

☝ Citatul care urmează mi-a plăcut la nebunie. Întâi am fost sceptică la citirea lui, apoi autoironică, apoi am făcut toate eforturile de a-l persifla, dar acum am ales să îl privesc cu seriozitate și, mai ales, cu multă speranță:
„Undeva, în lume, cineva știe cuvintele pe care tu acum ai vrea să le auzi.” (Massimo Bisotti)

Gândurile de azi stau pe-un polder

Înainte să-mi încep, cu un avânt destul de îndoielnic, „muncile” (mai întâi prin grădină și apoi în casă), am venit la blog pentru a însăila câteva cuvinte. Aveam în minte să scriu despre o carte, găsită ieri prin biblioteca mea (mă rog, în una dintre ele), unde mă găseam pentru a face un pic de „reașezări”. Cartea se cheamă „Roman de Renard” și o să fac vorbire despre ea mâine, căci azi, căutând cuvintele, am avut un parcurs destul de sinuos și obositor.  

Cuvântul aleatoriu a fost: 

ZĂRGHÉNIE, zărghenii, s.f. (Reg.) Zărgheală. Zărghi + suf. -enie. 

👉 De aici, m-am dus la:

ZĂRGHEÁLĂ, zărgheli, s.f. (Reg.) Nebunie, țicneală, sminteală. Zărghi + suf. -eală. 

👉 Normal, am mers apoi la verbul:
(A) ZĂRGHÍ, zărghesc, vb. IV. Refl. (Reg.) A se țicni, a se sminti; a se zăpăci. – Derivat regresiv de la zărghit.
👉 Mda, ia să vedem...
ZĂRGHÍT, -Ă, zărghiți, -te, adj. (Reg.) Smintit, țicnit, zăpăcit. – Et. nec. Sursa: DEX '09 (2009).
✌ Și, când să zic și eu că am terminat, iată că observ că cei de la dexonline.ro au o nouă rubrică, SINTEZĂ, unde găsesc:

Zărghit, zărghită (adjectiv)
1. (regionalism) Aiurea, aiurit, alienat, bezmetic, dement, descreierat, nebun, smintit, zurliu, zănatic, zăpăcit, înnebunit, țicnit.
2. Sinonime: (cele de mai sus)

3. Etimologie: necunoscută; vezi zărghi.

👆 Păi, am cam obosit. Plus că m-am certat cu mine însămi pentru că nu știam cuvântul zilei. Care este:

POLDER s.n. [(...)/ Pl: ~e / E: ger Polder] 1. Denumire dată în Olanda unei porțiuni joase de uscat smulsă mării sau unui lac maritim prin îndiguire și drenare. 2. Sol format de depunerile rămase în urma retragerii apelor fluviilor sau ale râurilor, a secării bălților etc. Sursa: MDA2 (2010).  Cheia alegerii: Ziua națională a Țărilor de Jos.

Gânduri care stau la soare

  

MOTTO: „Sănătatea e unitatea ce dă valoare tuturor zerourilor vieții.” (Bernard de Fontenelle)


    E foarte cald, „amenințările” cu ploi, vânt și furtună încă nu s-au transpus în practică aici, la Domnești, așa că plimbările prin grădină sunt la ordinea zilei. Doar azi vor mai fi plimbări, de mâine încep muncile. Plimbându-mă azi, mi-a venit în minte ceva ce ne zicea Taica (bunicul din partea mamei): „Laudă-te, gură/ Că belelele cură.” Nu prea înțelegeam atunci sensul și acum, când îl înțeleg, am vrut să (mă) verific. Nu am mai găsit expresia, dar am dat de: „Laudă-te gură/ Că pumnii cură.” sau „Laudă-mă gură, că ți-oi da friptură, că de nu mă-i lăuda, nici mâncare nu ţi-oi da.” Sunt cu totul altceva. Trec la cuvintele din dexonline.ro:

👀

SIZÍGIE s.f. Conjuncție sau opoziție a Lunii ori a unei planete cu Pământul și cu Soarele. ◊ Maree de sizigie = maree care coincide cu Luna nouă sau plină. [Gen. -iei, var. sizigiu s.n. / fr. syzygie, cf. gr. syzygia – reuniune]. Sursa: DN (1986).
👀
OBSOLET, ~Ă a [ (...) / Pl: ~eți, ~e / E: lat obsoletus, -a, -um] (Trs; ltî) Învechit. Sursa: MDA2 (2010). Cheia alegerii: Scara Richter este încă des menționată pentru a descrie forța unui cutremur, dar este imprecisă și depășită. Astăzi folosim scara de magnitudine care măsoară momentul seismic și care descrie mai precis energia eliberată de un cutremur. Fizicianul și seismologul american Charles Francis Richter s-a născut pe 26 aprilie 1900.
👀
HALVAGÍU, halvagii, s.m. (Rar) Persoană care prepară sau care vinde halva. – Din tc. halvaci. Sursa: DEX '96 (1996).

👄 Bineînțeles, am căutat, de curiozitate, modul de preparare al halvalei, deși n-am de gând să fac vreodată acest preparat. Și, în general, nu am de gând, vreo două săptămâni de-acum încolo, să mai gătesc sau să mai mănânc altceva decât salate, supe, iaurturi etc.

✌
Halva de casă. Rețetă gustoasă și sănătoasă, fără E-uri, fără conservanți. Pentru această rețetă, aveți nevoie de următoarele ingrediente:
500 g semințe de floarea soarelui
320 g făină
25 g cacao
200 g zahăr
125 ml apă
160 ml ulei
Mod de preparare:
1. Cu ajutorul unui blender, mărunțim semințele de floarea soarelui, după ce au fost prăjite.
2. Într-o tigaie uscată, rumenim făină, pe foc mic.
3. Amestecăm cele două ingrediente. Adăugăm apa, zahărul și punem compoziția la fiert, pe foc mic.
4. Adăugăm pudra de cacao, amestecăm, luăm vasul de pe foc. Turnăm compoziția într-o formă de copt. O lăsăm la frigider cinci ore.

Sursa: https://www.kiloretete.ro/

Gândurile unei driade

  

      Am căutat azi cuvintele din dexonline.ro și, ca de cele mai multe ori, nu am fost dezamăgită. Cuvântul aleatoriu mi-a dat ideea titlului. Habar n-am care sunt gândurile unei driade, dar sună bine, nu? După născocirea titlului, am găsit o poză care să ilustreze acest cuvânt, dar apoi am lăsat totul baltă și am ieșit să mă plimb prin livadă, căci era soare și frumos. Acum, după ce am dat două-trei raite printre păpădii și pomi înfloriți, m-am întors să-mi continui postarea. Driade, naiade, zâne, nimfe, iele, știm că tot felul de creaturi magice, fantastice „circulă” prin pădurile imaginare sau din basme. La noi, la români, mai e și Muma Pădurii, despre care Wikipedia mi-a zis: „Muma Pădurii este un personaj din mitologia românească, care apare adesea în poveștile populare românești. În tradiția populară românească este o vrăjitoare urâtă, sihastră, care locuiește în adâncul pădurii și sperie oamenii. Se pare că este prezentă în folclorul popoarelor slave sub numele de Baba Iaga.” Mă rog, să mă întorc la DRIÁDĂ, driade, s. f. Nimfă a pădurilor în mitologia greacă. [Pr.: dri-a-] – Din fr. dryade, lat. dryas, -adis. (Sursa: DEX '09).

👀

Cuvântul zilei este: FILÍPICĂ, filipice, s. f. (Livr.) Discurs violent și cu caracter acuzator, pronunțat împotriva unei persoane. – Din fr. philippique. Sursa: DEX '98. Cheia alegerii: În anul 1949 se naște Dominique Strauss-Kahn, om politic francez cunoscut pentru competențele sale în materie de economie (a fost director general al Fondului Monetar Internațional), dar și pentru năravurile legate de femei, acestea atrăgându-l, de-a lungul timpului, în multe scandaluri, ultimul și cel mai puternic determinându-l să renunțe la candidatura sa la președinția Franței.

🙆 Și iată și o altă explicație a cuvântul, documentată și lămuritoare, găsită aici: www.dictie.ro/demostene-de-la-huiduiala-publica-la-cel-mai-mare-orator-al-lumii/

👇

Filipicele. La începutul anului 351 î.Hr., Demostene a ţinut un discurs împotriva lui Filip, aşa numita „Prima Filipică”, prin care a devenit lider al opoziţiei faţă de ambiţiile imperiale ale Macedoniei. În discursul „Despre pace”, ţinut la sfârşitul anului 346 î.Hr., deşi condamna termenii tratatului lui Filocrate, argumenta că acesta trebuia onorat. Între timp, Filip şi-a continuat tactica, stârnind oraşele-stat greceşti, precum Teba şi Sparta, unul împotriva celuilalt. În „A Doua Filipică” din 344 î.Hr., Demostene a replicat că nu ar fi fost niciodată de acord cu Pacea lui Filocrate dacă ar fi ştiut că Filip nu avea să îşi ţină promisiunea. Timp de aproape 30 de ani, Demostene a coalizat cetăţenii Atenei pentru a se putea opune puterii militare a lui Filip şi a lui Alexandru cel Mare. Discursul lui Demostene „Despre coroană”, apărarea carierei lui, susţinut în 330 î.Hr., a fost numit „cel mai mare discurs al celui mai mare orator din lume“. Faima sa era atât de mare, încât la sute de ani de la moartea sa, atunci când oratorul roman Cicero a ţinut o serie de discursuri în anul 44 î.Hr. împotriva lui Marc Antoniu, în circumstanţe similare celor în care Demostene i s-a opus lui Filip, discursurile lui Cicero au fost numite şi ele Filipice. Elevii romani studiau discursurile lui Demostene ca parte a instrucţiei lor oratorice. În Evul Mediu şi Renaştere, numele său a fost sinonim cu elocvenţa, retorica și oratoria.

Gânduri nicicum

MOTTO: „Iar El s-a îndepărtat din vederea noastră, astfel încât să ne întoarcem către inima noastră și să-l găsim acolo pe El. Căci El a fost plecat și, iată, El este aici.” (Sfântul Augustin)

 

    Azi sărbătorim Paștele. Vă doresc, domniile voastre, sănătate, pace și Lumină. Eu, împreună cu gândurile din dotare, cam dormim pe noi. Dar tot am vrut să notăm aici, pe scurt, două cuvinte și o poezie.

👀 Cuvântul aleatoriu:
MALAGUEÑA s.f. Dans popular spaniol, asemănător cu fandango; melodia acestui dans. [Pron. ma-la-ghe-nĩa. / < sp. malagueña – din Malaga]. Sursa: DN (1986).

👀 Cuvântul zilei:

COLAȚIONÁ, colaționez, vb. I. Tranz. A confrunta un text original cu copia sau cu reproducerea lui pentru a stabili exactitatea acestora sau spre a constata asemănările și deosebirile existente. [Pr.: co-la-ți-o-na] – Din fr. collationner. Sursa: DEX '98 (1998). Cheia alegerii: În anul 1945 s-a născut Larry Tesler, informatician american, creatorul funcției copy-paste. A lucrat pentru diverse companii IT, printre care Xerox, Apple, Amazon și Yahoo!

💕 Poezia este „De Paști” (Tudor Arghezi)

 

„La toate lucarnele și balcoanele

Au scos din cer îngerii icoanele

Și-au aprins pe scări

Candele și lumânări.

Orașele de sus, în sărbătoare,

Au întins velnițe și covoare,

Și ard în potire

Mireasma subțire. 

 

Și din toate ferestrele odată,

Mii și sute de mii,

Heruvimii fac cu mâna bucălată

La somnoroșii copii.”

Gânduri cărora le clănțăne dinții

  

MOTTO: „A bate apa-n piuă – a vorbi fără rost.”

      Pentru că plouă, e tare frig și am moralul cam „căzut”, am hotărât să scriu ceva pe blog. De fapt, sunt conștientă că o să bat apa-n piuă, dar nu-mi pasă. Întâi o să scriu cuvintele găsite în DEX, apoi niște expresii care mi-au plăcut și... cam atât. Cuvântul aleatoriu este BÉRTĂ s.f. broboadă croșetată din lână, cu ciucuri, purtată de femei. (< fr. berthe). Sursa: MDN '00 (2000). Am vrut să știu de unde îi vine numele și, după ce am dat o raită pe Internet, m-am întors la DEX și am aflat:

Bértă f., pl. -e (fr. berthe), pelerină mică de acoperit un corsaj decoltat, de la numele reginei Berta, pe care tradițiunea o reprezintă cuminte și modestă; germ. berthe, guler mic; ung. bérta). Broboadă, șal mic. Sursa: Scriban (1939).

Cuvântul zilei: BIOCENÓZĂ s.f. (Biol.) Comunitate de organisme vegetale și animale care conviețuiesc într-un anumit mediu sau sector din biosferă. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biocénose. Sursa: DEX '09 (2009). Cheia alegerii: Ziua Pământului.

      Și, pentru ca scrierea de azi să nu se sfârșească în coadă de pește, voi mai adăuga două expresii simpatice. (A se termina în coadă de pește – a avea un sfârșit neconvingător/neclar; a se termina sub așteptările pe care le justifică începutul).

👇
Nici în clin, nici în mânecă. Știm că mâneca este partea hainei care acoperă brațul, iar un clin este o fâșie oarecare de material. Nu este nicio legătură între acești termeni și expresia romanească „a nu avea nici în clin, nici în mânecă cu ceva sau cu cineva”. Expresia este veche și se trage din Transilvania. Acolo, țăranii spun „în mânec” când urcă cu carul un deal și „în clin”, când coboară la vale. Când căruța și căruțașul stau pe loc, va fi nici în clin, nici în mânec. Expresia a pătruns în toate regiunile țării și s-a păstrat până azi, nu cu sensul primar, ci așa cum am spus, „să nu ai de-a face cu ceva sau cu cineva în nicio împrejurare”.

👇
Vorbe de clacă. Cu înțelesul de „vorbe fără miez, de flecăreală”. Expresia este legată de mica adunare de vecini de la sat, numita clacă. Vecinii se adunau și ajutau la muncă pe unul dintre ei. Acolo se spuneau tot felul de snoave, de ghicitori și de bârfe din sat.

(Sursa: garbo.ro)

😇

CITATUL ZILEI:

„A fi aproape sau departe de Dumnezeu depinde de om, deoarece Dumnezeu este oriunde.” (Sfântul Ioan Gura de Aur)