Gânduri care joacă șotron sub un moșmon

 

Deci, în marea grabă, căci sunt obosită de la „muncile câmpului”, o să scriu cuvintele de azi din dexonline și, dacă găsesc, un banc...

Cuvântul zilei:

(A) SLOMNÍ, slomnesc, vb. IV. (înv. și reg.) 1. Tranz. A rosti vorbele cu oarecare greutate, a îngăima. 2. Intranz. (Despre lumini, culori) A se ivi, a se distinge (încet, cu greutate); a apărea, a se arăta; a miji. Din sl. sŭlognja „silabă”. Sursa: DEX '09. Cheia alegerii: În 1886 s-a născut arhitectul și designerul francez Robert Mallet-Stevens. A creat o arhitectură modernă, fără ornamente, și a adus o concepție inovatoare asupra luminii, pe care a tratat-o ca material în sine.

Cuvântul aleatoriu:
MOȘMOÁNĂ, moșmoane, s.f. 1. Fructul comestibil al moșmonului, aproape sferic, moale, suculent și cu gust dulce-acrișor. 2. Epitet pentru un om moale, nehotărât, molâu. – Din tc. mușmula. Sursa: DEX '09 (2009).

Dar și...

MOȘMOÁNĂ, moșmoane f. 1) (la plural) Procedeu magic căruia i se atribuie însușiri supranaturale; vrajă; farmec. (v. a (se) moșmoni). Sursa: NODEX (2002).

Moșmonul aparține familiei trandafirilor și înflorește din mai până în iulie cu flori albe sau roz. Florile individuale pot ajunge până la un diametru de patru centimetri. O caracteristică a acestora este că sepalele rămân după căderea petalelor, amintind astfel de o coroană. Frunzele ovale, fibroase, ale moșmonului sunt verde închis pe suprafața superioară și mai deschise la culoare pe partea inferioară, iar toamna devin roșii-maronii. Ramurile tinere sunt acoperite de puf și uneori se înnegresc parțial. Scoarța trunchiului și a crengilor moșmonului este roșie maronie și se cojește ușor. Coaja fructelor rotunde este roșu maronie, aspră și groasă. (...) Moșmoanele se pot consuma crude. Se taie pe jumătate, se îndepărtează semințele și apoi fructele se taie apoi în bucăți mai mici sau se mănâncă direct cu lingura, din coajă. Se potrivesc foarte bine alături de mere și pere, în marmelade, compoturi și gemuri de fructe. Moșmoanele murate în oțet și zahăr sunt considerate o delicatesă. O altă variantă ar mai fi și făina de moșmoane. Se obține din moșmoane uscate și este bogată în amidon.

Sursa: https://www.kaufland.ro/sortiment/enciclopedia-alimentelor/fructe/

Bancul zilei:

- Dorele, ai văzut că ți-am mărit salariul?

- Am văzut, șefu’. Cu 25 de lei…

- Și, nu-mi mulțumești?

- Mulțumesc, șefu’! Să știi că, de când cu mărirea asta exorbitantă, îmi ung felia de pâine pe ambele părți cu pateu. Să-ți dea Dumnezeu sănătate!

Trei gânduri cu floare la cheotoare

   

MOTTO: „Convingerile noastre în legătură cu ceea ce suntem și ceea ce am putea fi determină cu precizie ceea ce vom fi. Dacă credem în magie, vom trăi o viață magică.” (Anthony Robbins)

 

Pornind de la cuvântul aleatoriu, mi-a venit ideea de a pune acest titlu „cu rimă” și care, de fapt, chiar rimează cu cele trei gânduri pe care le-am ales azi. Primul gând a fost bucuros că am reușit să grădinăresc oleacă și azi (până m-a alungat în casă ploaia), al doilea gând este că aș avea nevoie de muuuuultă magie ca să pot ieși din starea mai mult decât tristuță pe care mi-o induc vremea și vremurile, iar al treilea gând este de fapt un murfism care-mi place mult: „Zâmbește, pentru ca oameni să se întrebe la ce te gândești. 

💭 „O boutonniere sau butonieră este un decor floral, de obicei o singură floare sau un boboc, purtat pe reverul unui smoching sau al jachetei de la costum.” Sursa: Wikipedia (Engleză)

Cuvântul aleatoriu:
CHEOTOÁRE, cheotori, s.f. 1. Mic ochi de ață, de șiret, de stofă, de piele pus la un obiect de îmbrăcăminte, prin care se petrece nasturele pentru a încheia obiectul. 2. Tăietura din partea stângă (sau dreaptă) a reverului unei haine (bărbătești); butonieră. 3. (Pop.) Loc unde se îmbină bârnele la colțurile caselor. [Pronunție: che-o-toa-re. Variantă: cheutoáre, chiotoáre s.f. ]Lat. *clautoria (<*clautus = clavutus). Sursa: DEX '09.

Cuvântul zilei:

ECLÁT s.n. Strălucire, izbucnire a luminii emise de un far sau de o geamandură luminoasă. (din fr. éclat). Sursa: MDN '00 (2000). Cheia alegerii: În anul 1832, a murit Goethe. Ultimele lui cuvinte, rostite pe patul de moarte, au rămas celebre: „Licht, mehr Licht!” (Lumină, mai multă lumină!)

Bancul zilei:

O secretară blondă, proaspăt angajată, e curtată de director. Acesta o întreabă:

- Domnișoară, vă supărați dacă vă cumpăr o cutie cu bomboane de ciocolată?

- Nu, domnule director!

A doua zi:

- Domnișoară, vă supărați dacă vă servesc cu o înghețată?

Și tot așa, timp de o săptămână. Blonda îi spune, exasperată:

- Domnule director, dacă continuăm tot așa, până o să vă culcați cu mine eu o să fac diabet...

Niște gânduri care nu vorbesc dravidiana

... Și nu numai că nu vorbesc dravidiana, dar nici eu, nici gândurile mele nu aveam habar că există limba asta (precum și populația care o vorbește). Deh, învățăm mereu câte ceva. Cuvântul zilei m-a uimit iar cel aleatoriu m-a înduioșat un pic, și asta pentru că mi-am amintit de eforturile mele disperate, pe vremea când eram la grădiniță, să spun „păstârnac” și nu „păstrănac” într-o poezie pe care urma să o recit la serbarea de sfârșit de an. După ce că aveam emoții, mai trebuia să-mi fac griji și pentru asta. Nu am găsit poezia aia, dar am găsit alta, tot pentru copii (mda, de la o vreme, cred că dau în mintea lor). Și am adăugat niște glume, ca de obicei...

Cuvântul zilei:
DRAVIDIÁN, -Ă, dravidieni, -e, s.m. și f., adj. 1. S.m. și f. Persoană care face parte dintr-o populație cu caractere intermediare între negroizi și albi, și care locuiește în unele regiuni din India, Sri Lanka, Pakistan sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține dravidienilor (1), privitor la dravidieni. ♦ (Substantivat, f.) Limba vorbită de dravidieni (1). [Pr.: -di-an] – Din fr. dravidien. Sursa: DEX '09 (2009). Cheia alegerii: Ziua internațională pentru eliminarea discriminării rasiale

Cuvântul aleatoriu:
PĂSTÂRNÁC, păstârnaci, s.m. Plantă erbacee legumicolă bienală din familia umbeliferelor, cu rădăcina pivotantă fusiformă, cărnoasă, albă sau gălbuie, asemănătoare cu cea a pătrunjelului, comestibilă, bogată în substanțe nutritive și în vitamine (Pastinaca sativa hortensis). [Variantă (reg.) păstărnác s.m.] Din magh. paszternák, sb. pastrank, germ. Pastinak. Sursa: DEX '09 (2009).

Poezia zilei: „Îngrijorare printre legume” de Cristina Ungureanu

Stau pe masa, la un loc,

Strânse ca la "five o'clock":

Roșia – o mofturoasă,

Ceapa – veșnic plângăcioasă,

Varza cea înfofolită

Și fasolea despletită.

Într-o parte, stă retras,

Taciturnul ardei gras,

Iar alăturea de el –

Visătorul pătrunjel.

Se remarcă, imediat,

Usturoiul parfumat,

Morcovul cel curios,

Păstârnacul arătos,

Iute-ardei cel îngâmfat

Și dovleacul bosumflat.

Toți discută în surdină

Cum va fi vremea-n grădină.

Doar cartoful somnoros

Mormăie morocănos:

– Credeți voi că va fi bine,

N-apucam ziua de mâine!...

Glumele zilei:
Doi vechi camarazi se întâlnesc "la una mică", după o perioadă de timp.

– Măi omule, ai auzit de cazul acelei tinere care s-a dat drept bărbat și s-a înrolat în armată? întreabă unul dintre cei doi prieteni.

– Dacă am auzit?! a râs celălalt. Păi, a fost în aceeași companie cu mine! O tratam ca pe unul dintre noi: făceam instrucția împreună, luam masa împreună, dormeam împreună, făceam duș împreună, tot! Și nici nu arăta rău!

– Dar cum Dumnezeu nu s-a prins nimeni? a întrebat primul, neîncrezător.

– Doar nu-ți închipui că s-a gândit vreunul din noi s-o dea de gol?! răspunse celălalt.

&

O fetiță îi spune tatălui ei:

-Tati, mi-aș dori să am o surioară. 

Zâmbind, tatăl îi replică:

- Frumoasa mea, dar tu ai o surioară. Dar nu o vezi pentru că, atunci când intri pe ușa din față, surioara ta iese pe ușa din spate.

Micuța, îngândurată, îi zice:

- Vrei să spui că face la fel precum celălalt tătic al meu?

&
O nevastă se plânge prietenei: 

- Soțul mă bate zilnic și nu înțeleg de ce…

- Poate e murdar în casă?

- Nu, zilnic fac curățenie, spăl, șterg praful!

- Poate nu-l hrănești bine?

- Nuuu, toată ziua pregătesc bunătățuri din cele mai proaspete produse!

- Poate copiii învață rău la școală?

- Nu, mereu merg la școală, fac lecțiile cu ei, vorbesc cu profesorii, învață doar pentru 10! 

- Atunci, nu știu… Poate îl înșeli?

- Aaaa, păi doar pentru asta?!

Niște gânduri fără fast...

„Totul este o ghicitoare, şi cheia unei ghicitori este o altă ghicitoare.” (Ralph Waldo Emerson)

 

Mi-am propus azi să ies iar prin grădină. Nu, nu pentru vreo plimbare, ci cu diverse treburi. Zic „iar” pentru că am mai avut câteva tentative săptămânile trecute, dar care au fost „gâtuite” de ploi și frig. La astea s-au adăugat un fel de lentoare (care mă îngrijorează) și o oboseală care apare rapid și nu mai vrea să plece. Dar eu insist. Am „intrat” azi în iatacul blogului meu pentru că am observat câteva greșeli la cele scrise ieri, așa că acum, după ce le-m corectat, scriu și cuvintele de azi din dexonline.ro, plus un banc, și gata!

Cuvântul aleatoriu:

CINÉL s. n. instrument muzical de percuție din două discuri metalice care se lovesc unul de altul, provocând un sunet strident; cimbal; talgere. (< it. cinelli). Sursa: MDN '00 (2000).

Dar și...

CINÉL interj. (De obicei repetat) Formulă cu care încep unele ghicitori. Cinel-cinel [titlu]. ALECSANDRI. – Variantă: cimél (GOROVEI, C. 189) interj. Sursa: DLRLC (1955-1957).

Cuvântul zilei:

FAST, -Ă adj. (Liv.) Favorabil. ◊ Zi fastă = zi favorabilă; zile faste = zilele în care erau îngăduite împărțirea dreptății și judecarea proceselor la tribunalele Romei antice. // s.n.pl. Table cronologice la romani. ♦ Registre publice în care se consemnau acțiunile memorabile în vechea Romă. [Pl. faști, faste / < lat. fastus, cf. fr. faste]. Sursa: DN (1986).

FAST, -Ă, faști, -ste, adj. (Livr.; despre zile, împrejurări, evenimente) Favorabil, fericit (pentru cineva). – Din fr. faste, lat. fastus. Sursa: DEX '98 (1998). Cheia alegerii: Ziua Internațională a Fericirii (ONU).

Dar și...

FAST s. n. strălucire, măreție, lux, pompă. (< fr. faste, lat. fastus). Sursa: MDN '00 (2000).

Notă: După părerea mea, ăștia de la ONU sunt, în condițiile actuale, chiar comici cu Ziua Internațională a Fericirii...

Bancul zilei:

Două tipe stau de vorbă:
– Fată, îl mai știi pe ăla care a zis că nu poate să trăiască fără tine?
– Da!
– Ei bine, trăiește!

Gânduri care nu-s redemptorii deloc

 

Deși le-am promis marea cu sarea (o să revin la expresia asta), gândurile mele sunt tot îmbufnate, mi-au întors spatele și nu vor să „vorbească” cu mine (cred că nu m-au „izbăvit” de vina de a le fi certat, destul de tare, zilele trecute), iar imaginația mea, solidară cu ele, îmi dă și ea cu tifla. În regulă, eu sunt o solitară prin definiție și, ca de obicei, îmi place această stare, așa că o să mă fac că nu le bag în seamă, o să scriu cuvintele de astăzi din DEXONLINE, și apoi o poezie haioasă a lui Topîrceanu, pe care n-o știam și cu care m-am „întâlnit” din întâmplare, căutând cu totul și cu totul altceva. Poza cu albinuța e aleasă de mine pentru că ieri (când nu am reușit să scriu nimic aici, pe blog) mi-am cumpărat niște miere...

Cuvântul zilei:

REDEMPTÓRIU, REDEMPTOÁRE adj. care asigură redempțiunea; mântuitor, izbăvitor. (< fr. rédempteur, lat. redemptor). Sursa: MDN '00 (2000). Cheia alegerii: În anul 1937, Papa Pius al XI-lea publica enciclica „Divini Redemptoris” împotriva comunismului.

Nota mea: Enciclică - (În Biserica catolică) Scrisoare a Papei către bisericile, clerul și credincioșii din toate țările sau dintr-o anumită țară, conținând o problemă de doctrină sau de actualitate.

Cuvântul aleatoriu:
CARBINÓL, carbinoli, s.m. Denumire veche a alcoolului metilic. – Din fr. carbinol. Sursa: DEX '09 (2009).

„M-am procopsit” (George Topîrceanu)

„La opt ore fix, în stradă

Pe trotuar o așteptam.

Se zvonea din gura lumii

Cum că fata ar fi cam…

Ba mai mult decât atâta,

Șoapte rele, ici, colo

Ajungeau până la mine

Cum că fata ar fi o…

 

„Cum” și  „o” puțin îmi pasă

Zică lumea cât o vrea,

Dacă fata e frumoasă

Poate fi și „cam” și „prea”,

La-nceput făcea fasoane

Dar în urmă se lăsă:

„Ce vrea domnul de la mine?”

― Domnișoară aș vrea să…

Am vorbit; noaptea acasă

„Domnișoara” m-aștepta.

Șoapte, strângere în brațe,

Sărutări, et caetera…

Nu mult timp după aceea

Am văzut cine era.

Mă căiesc și-acuma. Fata,

Înțelegi, era prea „prea”…

N-avui însă încotro

Lucru, vezi, se petrecu,

Și fiindcă fuse o…

M-alesei în urmă cu… 

Post Scriptum:

💬  A promite (cuiva) luna de pe cer / marea cu sarea (expr.) - a promite (cuiva) ceva irealizabil sau intangibil, a promite (cuiva) tot ce își dorește. „Marea cu sarea” este ceva exagerat, imposibil de realizat. Sursa: Argou (2007)

Gânduri despre renunțare

 

„Succesul nu este definitiv, eșecul nu este fatal: ceea ce contează este curajul de a merge înainte.” (Sir Winston Churchill)

 

Am renunțat la ideea-proiect de a scrie pe blog de două ori pe zi. Nu vreau să spun motivele. Am renunțat aproape și la mai scrie, în general. Dar știu că nu o să rezist. Astea se înscriu în lunga listă de renunțări din existența mea, dar nu am azi energia să mă „analizez” și nici să mă cert cu mine, așa că trec mai jos cuvintele din dexonline.ro și apoi cred că mă duc să trag un mic pui de somn, pentru că afară plouă și eu mă simt cam fără rost...

Cuvântul zilei:

NESTINGHERÍT, -Ă, nestingheriți, -te, adj. Care nu este stingherit; liber să acționeze în bune condiții. – Pref. ne- + stingherit. Sursa: DEX '09 (2009). Cheia alegerii: Richard Stallman, fondatorul sistemului de operare GNU/Linux, împlinește 70 de ani.

Cuvântul aleatoriu (și câteva „rude” din familia lui):

(A) ÎMBROBODÍ, îmbrobodesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A(-și) acoperi capul cu o broboadă, cu o basma etc. ♦ Fig. A (se) acoperi ca într-un văl; a (se) învălui. 2. Tranz. Fig. (Fam.) A înșela, a minți pe cineva. – În + broboadă.

BROBOÁDĂ, broboade, s.f. Basma mare și groasă (de lână), purtată de femei pe cap sau pe umeri. – Cf. bg. podbradka.

ÎMBROBODÍT, -Ă, îmbrobodiți, -te, adj. (Despre oameni) 1. Cu capul acoperit cu o broboadă, cu o basma etc. 2. Fig. (Fam.) Amăgit, înșelat, păcălit. – V. îmbrobodi.

 Expresia zilei:

A trece ca gâsca prin apă înseamnă a face ceva fără a trage concluzii, fără a învăța din acest lucru.

Bancul zilei: 

Ghidul dintr-un muzeu prezintă o sculptură fără cap, fără brațe şi cu un singur picior, spunând:

- Sculptorul a intitulat această lucrare „Învingătorul”!

Unul dintre vizitatori:

- Sunt curios cum o fi arătând învinsul...

Toate gândurile mele au primit „mustrare scrisă”

„Există un spectacol mai mare decât marea și acesta este cerul; există un spectacol mai mare decât cerul și este acesta e interiorul sufletului.” (Victor Hugo)

 

Ei, da, am avut un început lamentabil în a mă ține de cuvânt, căci ieri, spre seară, când am vrut să scriu iar pe blog (partea a doua la ceea ce scrisesem de dimineață), gândurile mele nu au răspuns la apel, așa că imediat le-am dat o „mustrare scrisă” (sau, cum se mai spune acum, „avertisment scris”), iar de atunci stau bosumflate și nu-mi vorbesc. Bine, le administrasem înainte o „mustrare verbală” și mă tem că termenii ei au fost cam argotici. Acum, și eu și ele suntem, ca să fiu în temă cu un cuvânt găsit azi în dexonline.ro, tulnice. Adică ușor năuce, aiurite. Culmea, afară e tot tulnic. Ne mai lipsește doar un tulnic, așa, ca să ne doinim amarul...

Cuvântul aleatoriu:

TÚLNIC, tulnice, s.n. Vechi instrument muzical popular de suflat, asemănător cu buciumul, folosit în Munții Apuseni; p. gener. bucium. – Et. nec. Sursa: DEX '09.

#
TULNIC, ~Ă a [At: SCRIBAN, D. / Pl: ~ici, ~ice / E: ns cf tulnic] (Despre persoane) 1. (Mun) Care este nebun Si: smintit, țicnit. 2. (Mun) Care este zăpăcit Si: (pfm) aiurit, năuc, (reg) tulnicit. 3. (Regionalism) Amețit de băutură Si: beat. Sursa: MDA2 (2010).

#

TULNIC s.n. [At: PAMFILE, VĂZD. 107 / Pl: ~ice / E: nct] (Buc) Vreme neguroasă. Sursa: MDA2 (2010).

Cuvântul zilei:

CALAPÓD, calapoade, s.n. Piesă de lemn în forma (labei) piciorului, întrebuințată la confecționarea încălțămintei sau care se pune în încălțăminte pentru a împiedica să se deformeze; formă de lemn pe care se întind căciulile sau pălăriile. ♦ gener. Tipar, formă, model. ◊ Expr. Pe același calapod = la fel, asemănător, identic. – Din ngr. kalapódi. Sursa: DEX '98 (1998).

Cheia alegerii: În anul 1816, s-a născut Alexis Godillot, antreprenor și pantofar francez, rămas în istorie pentru că a introdus diferențierea între pantoful drept și cel stâng, din motive de confort (înainte cei doi pantofi erau identici). Tot lui i se datorează și stratul impermeabil dintre talpă și pantof.

Cuvântul lunii:

(Tot) TECTONIC.

Nota mea: Doamne, apără  și păzește!

Expresia zilei:
A turna gaz pe foc = a contribui la înrăutățirea unei situații grave/ dificile. Sursa: Argou (2007).

Bancul zilei:

Într-un bar, un tip încearcă să agațe o fată:

- Domnișoară, ce telefon aveți?

- „LG”!

- Nu, adică la ce operator…

- „Orange”!

- Nu, domnișoară, mă refer la număr, cifre!

- Aaa, la cifre! Păi, arabe!