Nu mi-am mai aşternut de mult gândurile pe hârtie (mă rog, asta era expresia mai demult, când chiar le aşterneam pe hârtie, o folosesc în continuare), şi nu din cauză că nu ar fi meritat să fie notate, ci pentru că nu am avut vreme. Acum sunt ceva mai liniştită (în fine, exceptând căldurile de nesuportat, lipsa banilor, singurătatea, şi gândul timid, căruia mereu îi dau la cap, cum că sunt prea letargică, că nu realizez nimic important), aşa că am să scriu mai jos câteva ziceri înţelepte ale părintelui Iustin Pârvu, de la Mânăstirea Petru Vodă. Am ce învăţa din ele. Le-am gândit şi eu de multe ori, dar domnia sa le spune mult mai bine. Iată-le:
"Este har...... să iubeşti fără să fii iubit...
... să slujeşti fără să fii preţuit...
... să dăruieşti fără să ţi se recunoască...
... să ierţi fără să fii iertat...
... să-l susţii pe cel care te-a lepădat...
... să rămâi liniştit, deşi eşti nedreptăţit...
... să te încrezi, deşi nu vezi faţă în faţă...
... să crezi, deşi nu eşti pe deplin lămurit...
... să taci, pentru a nu face rău aproapelui...
... să vorbeşti, de dragul adevărului...
... să înduri fără să murmuri, fără să cârteşti...
... să-ţi aparţină totul, dar tu de toate bucuros să te lipseşti...
Luptă-te, suflete, ca să primeşti acest har!"
