Expresii printre gânduri

    Ieri scriam despre mai nimic (sau, și mai tragic, despre nimicuri) și titlul postării era VĂLMĂȘAG DE GÂNDURI. Mda, vreau să spun că astăzi e un alt vălmășag de gânduri prin mintea mea, pe cele de ieri le-am uitat, dar, până nu reușesc să le pun în ordine, inspirația mea refuză cu desăvârșire să iasă din iatacul ei, unde cred că moțăie sau visează la cai verzi pe pereți. O să am eu o „ședință” și cu dânsa, după ce o să termin cu așezarea la locul lor a gândurilor mele destul de învălmășite.  

   Deci, ia să vedem, VĂLMĂȘÁG, vălmășaguri, subst. neutru - Învălmășeală, neorânduială, dezordine; obiecte sau ființe aflate în neorânduială, învălmășite. – [De-a] valma + suf. -șag (Sursa: DEX 2009). Acum, argotic vorbind, cât mă odihnesc un pic, o să tai frunză la câini și o să-mi aduc aminte niște expresii pe care le-am găsit destul de bine explicate într-un ziar online:

„A face capul calendar” este o expresie folosită atunci când cineva zăpăceşte o persoană cu o multitudine de informaţii. Expresia vine de la faptul că în anii 1800 calendarele erau ca o mică enciclopedie deoarece conţineau tot felul de cifre, date astronomice, istorice sau biografice, care erau imposibil de memorat. 

„A vinde pielea ursului din pădure” înseamnă a promite un lucru pe care nu îl ai. Expresia a fost preluată din fabula „Ursul şi cei doi tovarăşi”, scrisă de La Fontaine. Doi prieteni i-au promis unui blănar pielea unui urs care încă era viu, însă când au mers în pădure şi s-au întâlnit cu ursul, unul dintre ei s-a urcat în copac, iar celălalt a făcut pe mortul. Acestuia din urmă ursul i-a spus „să nu vinzi pielea mea, până nu mă vei fi ucis mai întâi”. 

„La paştele cailor” este o expresie folosită când vine vorba despre ceva care nu va avea loc niciodată. Expresia provine din Transilvania şi vine de la legenda în care, atunci când Fecioara Maria l-a născut pe Iisus Hristos, caii au făcut o gălăgie de nedescris. Atunci, Fecioara i-ar fi blestemat să fie flămânzi incontinuu, în afară de o zi pe an, respectiv Paştele Cailor.

„În al nouălea cer” este o expresie folosită atunci când cineva este în culmea fericirii. Pe vremuri, oamenii credeau că lumea este împărţită pe mai multe trepte, iar al nouălea cer era destinat „preafericiţilor”. 

„Acarul Păun” este o expresie care înseamnă ţap ispăşitor. Expresia provine de la un personaj real, Ion Păun, care era acar (muncitor feroviar) şi care a fost găsit vinovat de ciocnirea a două trenuri, accident feroviar produs pe 4 iulie 1923 într-o gară din judeţul Buzău. În urma acestui accident au murit 66 de persoane, iar alte 105 au fost rănite, iar ancheta a scos la iveală că vinovat este acarul Păun, în ciuda faptului că responsabilitatea le aparţinea şefilor gării. 

„Dacă tăceai filozof rămâneai” se referă la oamenii care au un aspect de persoane deştepte, dar când vorbesc spun platitudini. Expresia provine din lucrarea filozofului antic Boethius – „Mângâierile filozofiei”. Acesta a ajuns la închisoare pentru că a spus unele lucruri care nu au fost pe placul regelui. 

„Vorbe de clacă” este o expresie folosită atunci când cineva vorbeşte inutil sau neserios. Originea expresiei vine de la micile adunări ce aveau loc pe vremuri între săteni, numite clacă. Aceştia se adunau şi se ajutau la muncă, iar în acest timp spuneau tot felul de snoave sau bârfe din sat. 

„Muncă de Sisif” este o expresie folosită atunci când cineva are de îndeplinit o muncă inutilă. Sisif este regele care a fost pedepsit de Zeus să urce un deal din infern cu o stâncă uriaşă în spate. De fiecare dată când Sisif ajungea în vârf, stânca aluneca, iar regele trebuia să ia munca de la capăt. (Sursa: https://adevarul.ro) 

    Păi, vorba lungă, sărăcia omului, așa că o să închei rapid cu un banc:

Un tătic cu băiețelul lui merg la cinema și văd un film cu indieni.

– De ce se vopsesc apașii pe față, tati?
– Se pregătesc de război, fiule.
 Într-o dimineață, puștiul vine repede la taică-său și strigă:
– Tati, tati, hai să ne facem valizele și să plecăm repede!
– De ce?
– Pentru că mama se pregătește de război!