marți, 28 aprilie 2020

Introspecții printre gânduri

 Pin on Idei de prezentare

... Sau, pentru amuzament, m-am gândit la un titlu într-un limbaj mult mai argotic, IA SĂ VĂD DACĂ SUNT DUSĂ CU CAPU'. Nu, nu sunt. Și nu (mă, vă) mint, nici nu sunt subiectivă. Chiar mă simt binișor (nu îndrăznesc să zic „bine”), ceea ce era, ca să zic așa, STAREA MEA și pe vremurile de dinainte de această amenințare înfiorătoare cu Corona-virusul Wuhan (coronavirusul-cel-rău, cum îi zic eu), sau cu Covid-19 (am fost curioasă de ce-i zice așa, și Google mi-a spus că e o abreviere din engleză, „coronavirus disease 2019”). Bine, trebuie să recunosc că eram în pragul depresiei încă înainte de această mare tragedie ce a zguduit lumea noastră, și că scârba asta de virus a fost, pentru mine, un „bonus” sinistru. Dar și înainte stăteam acasă și eram, în majoritatea timpului, singură. Acum sunt și mai singură, dar, vorba ardeleanului, „nu-i bai”. Și înainte vorbeam singură, acum „dialogurile” mele sunt și cu mine, dar și cu florile, pomii, uneltele agricole, aparatele casnice. Când am văzut zilele trecute, pe Facebook, o „glumiță” în care psihologii ne spuneau că e în regulă dacă vorbim cu obiectele de prin casă, trebuie să ne îngrijorăm doar atunci când încep să ne răspundă, am râs cu poftă. Ieri, certând-o pe Marița (cum îmi alint eu mașina de spălat) că se oprise fără motiv, i-am zis: „Ia vezi, nu te purta așa, că te dau imediat la fiare vechi și-mi iau altă Mariță!”. Și, credeți-mă, am avut impresia că mi-a replicat, enervată: „În primul rând, m-am oprit pentru că tembelii ăștia au luat lumina. Și apoi, tu n-ai bani acum nici pentru un covoraș nou la baie, așa că ia mai taci din gură!” Am tras o sperietură pe cinste! Serios acum, trebuie să ne facem curaj singuri, trebuie să ne ajutăm singuri, pentru că nimeni altcineva n-o face. Și nu, nu voi termina într-o notă sumbră, ci cu niște bancuri:

 

Iese prietena mea (care este, așa, mai durdulie) din cabina de probă cu geaca în mână:

- Mi-e mică, zice ea.

- Ce ți-e mică, geaca sau cabina?

&

Un ardelean, la crâșmă:

- O litră de pălincă, vă rog!

- Aveți recipient?

- No, da' io ce's?

&

Trei berze se întâlnesc în zbor și se întreabă una pe cealaltă:

- Tu unde mergi ?

- Merg la un cuplu care încearcă de zece ani să aibă un copil Le duc o fetiță.

- Frumos.

- Și tu?

- Merg la o doamnă care nu a avut niciodată copii: îi duc un băiețel.

- E tare!

- Dar tu? întreabă cele două berze pe a treia.

- Merg până aci, la mănăstirea de maici. Nu le duc niciodată nimic dar îmi place să le bag în sperieți...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Gânduri fără niciun chef

MOTTO: „ Zâmbeşte, chiar dacă zâmbetul tău e trist, pentru că mai trist decât un zâmbet trist e faptul de a nu mai şti să zâmbeşti .” (Mahat...