Gânduri despre trișări

MOTTO: „Este întotdeauna mai ușor să păcălești o lume întreagă decât un singur om.” (LIU FENG, general chinez)

    Doar câteva cuvinte voi scrie, căci restul este destul de „stufos”. Pe lângă faptul că mi-a fost necaz că am fost categorisită, etichetată, ceea ce, vorba unui banc, „îmi repugnă”, am mai fost și încadrată la „bătrânii de peste 65 de ani”. Ha, bip-bip, dar ca să ieșim la pensie muuuult mai târziu suntem buni, noi, ăștia cu interdicții. Și m-a mai revoltat și faptul că toate interdicțiile astea sunt puse pe seama grijii pe care autoritățile o au cu privire la sănătatea noastră. Iar ha! Și iar bip, bip! Sunt toți de o ipocrizie fără margini, ne mint și ne „trișează” cu tot felul de zvonuri și manipulări, ne jignesc, de parcă nu suntem și-așa destul de amărâți. Bun, să lăsăm asta. Astăzi e sărbătoare și se cuvine să avem sufletul plin de frumos și gândurile liniștite. La mulți ani celor ce-și serbează azi ziua onomastică!

CUVÂNTUL ALEATORIU:
Cioroboáie subst. neutru, plural [At: VARONE, J. R. 64 / E: ns cf ciorciobâtii, ciorcioboate] (Reg) Hodoroage.
HODOROÁGĂ, hodoroage, s. f. Lucru (mai ales vehicul) învechit, stricat, hodorogit, care face zgomot la orice mișcare. „A cîștigat azi cîteva copeici, cu hodoroaga pe patru roate.” CAMILAR, TEM. 51. Sursa: DLRLC (1955-1957).

(Și, de aici, cred eu că vine):
HODORÓNC-TRÓNC interj. Exclamație folosită când cineva face un lucru nepotrivit, neașteptat sau când spune o vorbă deplasată. – Hodoronc + tronc. Sursa: DEX '09 (2009) 

CUVÂNTUL LUNII: SEPARATISM.

CUVÂNTUL ZILEI:
CARTOFÓR, -Ă, cartofori, -e, s. m. și f. Persoană care are patima jocului de cărți. – Din ngr. hartophóros (influențat de carte). Sursa: DEX '09 (2009).

Cheia alegerii: S-a născut, în anul 1891, Serghei Serghievici Prokofiev, compozitor, pianist și dirijor rus, considerat unul dintre cei mai importanți compozitori ai secolului XX. Printre operele sale se numără și „Jucătorul” după romanul cu același nume al lui Fiodor Dostoievski.

Deci:

TRIȘÁ, trișez, vb. I. Intranz. și tranz. A înșela la jocul de cărți; p. gener. a induce în eroare; a păcăli, a înșela. – Din fr. tricher. Sursa: DEX '09 (2009)

POEZIA ZILEI - „Bacilul lui Koch” de George Topîrceanu (episodul III)

„Nu, nu prea are alură de plantă – dimpotrivă:

Aţi întâlnit vreodată o plantă agresivă?

Văzut-aţi dumneavoastră o floare sau un pom

Să sară din grădină şi să se dea la om?

Ori aţi putea concepe vreun fel de ciupercuţă

Ce stă să se răpeadă, când nimeni n-o asmuţă?…

Dar, în sfârşit, s-admitem că scârba asta mică

Ar moşteni-n caracter ceva de la urzică, –

Nu prea importă regnul din care face parte

Cât mai cu seamă felul cum ştie să se poarte.

Distruge-n organisme țesuturile vii;

Se instalează în trupuri firave de copii;

Îl poartă-n nas şi-n gură aproape-orice persoană.

Dar el preferă pieptul de fată diafană

(Deşi nu-i prea rezistă nici cei mai mari atleţi).

Și – curios! – el are de mult pentru poeţi

Un fel de slăbiciune… s-ar zice că anume

Îi place să distrugă ce-i mai de preţ pe lume!…

De obicei, trăieşte la umbră. Scos la soare,

Devine melancolic şi, câteodată, moare.

Dar nu întotdeauna. Uscat ca o mumie,

Ades, de supărare, el cade-n letargie,

Devine colb, se-nalţă pe-un strat de aer moale,

Pluteşte-n atmosferă… şi, dând mereu târcoale

în jurul nostru, iarăși găseşte un cotlon

Și căpătând viaţă – devine iar baston!

Savanţi-l studiază făcând din el culturi, –

Un fel de gelatină… un soi de răcituri

Pe care stau microbii ca-n sânul lui Avram

Și se-nmulţesc acolo în voia lor…

Uitam! El dragoste nu face. Cu omul în contrast,

Bacilul lui Koch este surprinzător de cast.

Dar cum se înmulțește atunci? Prin ce minune?

– Prin sciziparitate sau prin diviziune:

Se rupe-ntâi în două… apoi se face-n patru…

Și-n nouă luni e-n stare să-ţi umple acest teatru

Cu fii, nepoţi, nepoate, şi socri mari, şi fraţi,

şi veri, şi verişoare, şi cuscri, şi cumnaţi,

Că nici un fel de babă (de-a lor) n-ar fi în stare

Să-ţi spună a cui este şi câte neamuri are!”

GLUMA ZILEI:

Am găsit pe Facebook (sau mi-a fost trimisă pe WhatsApp, nu-mi mai amintesc) o parodiere și o parafrazare (bineînțeles, anonimă), de un umor nebun, a titlului unui cântec „de Crăciun” al lui Fuego: în zilele astea ale pandemiei de Covid-19, acest cântec se cheamă „Dezinfectează, mamă, clanța”.