duminică, 23 iunie 2024

Vreo câteva gânduri încropite...

De asemenea și Duhul vine în ajutor slăbiciunii noastre, căci noi nu știm să ne rugăm cum trebuie, ci Însuși Duhul Se roagă pentru noi cu suspine negrăite. Iar Cel ce cercetează inimile știe care este dorința Duhului, căci după Dumnezeu El Se roagă pentru sfinți.” (Romani 8.26, 27)


     Deci astăzi, de Rusalii (Pogorârea Sfântului Duh sau Cincizecimea), mă învrednicesc și eu să scriu aici niște cuvinte (puține de-ale mele, în schimb, muuult mai multe din dexonline.ro). Am „plecat” de la cuvântul zilei („crop”) și, ca de obicei, am divagat, m-am cam rătăcit, dar la post scriptum mi-am reamintit brusc că trebuia să mă lămuresc ce e cu „fonfleul” ăla. În titlu, am folosit un cuvânt „înrudit” oleacă cu „crop” și recunosc că textului de față i se potrivesc ambele sensuri (mă rog, primul mai mult metaforic sau prin asociere)...
👇 
(A) ÎNCROPI, încropesc, vb. IV. Tranz. 1. A încălzi puțin un lichid. 2. A aduna (cu greu) la un loc, a înjgheba, a înfiripa. – Din încrop (= uncrop). Sursa: DEX '09.
👇 
CROP s.n. (Reg.; despre lichide, în expr.) A da în crop = a începe să se încălzească, a se încropi; a da în fiert. Din uncrop. Sursa: DEX '98 (1998).
Cheia alegerii: În anul 1988, James Hansen, climatologul-șef al NASA, atrăgea atenția asupra încălzirii climatice, declarând în fața unei comisii a Senatului SUA că atmosfera Pământului se încălzește din cauza amplificării „efectului de seră” natural cauzat de emisiile de dioxid de carbon rezultate din arderea cărbunelui, gazelor și petrolului, popularizând astfel sintagma „încălzire globală”. Un an mai târziu, revista Science a publicat un articol intitulat: „Efectul de seră: Hansen versus restul lumii”. În decursul deceniului următor, observațiile, studiile și modificările climatice vor tinde să-i confirme teza și să convingă marea majoritate a climatologilor.
👇 
UNCROP, uncropuri, s.n. (Înv. și reg.)1. Apă clocotită. 2. Băutură alcoolică fierbinte care se servește la ospățul de la casa mirelui a doua zi după cununie; ospățul și datinile obișnuite în această zi. – Din sl. unkropŭ.
Addenda: Etimonul corect ortografiat este ukropŭ – cf. chirilice оукропъ.
👇 
UNCROPEALĂ s.f. (Rar) Senzație de căldură, de moleșeală, de toropeală. – Uncrop + suf. -eală. Sursa: DEX '09 (2009).
Nota mea: Am trecut termenul ăsta pentru că e rar, pentru că-mi place cum sună și, mai ales, pentru că-mi descrie cel mai bine STAREA de vreo două-trei săptămâni încoace, din cauzată de caniculă, griji, somn puțin (și multe altele).

P. S. Cum am zis, dicționarele nu știu încă ce-i fonfleul (plural fonfleuri) și m-au trimis la alte două cuvinte care „rimează” doar la final (-leu), nu au nimic comun cu ce căutam eu, dar le trec mai jos pentru că nu le mai știam nici pe ele...
👇 
ONGLEU s. n. 1. tăietură în unghi ascuțit. 2. bandă de hârtie sau de pânză care se coase în același timp cu foile unei cărți pentru a le lega; falț. (< fr. onglet) Sursa: MDN '00 (2000).
👇 
TUFLEU s.n. [V: (reg) tof~ / Pl: tufleie / E: ns cf tuleu, tujlean] (Trs) 1. Tuleu. 2 (Pan) Fluierul piciorului. 3. (Irn; îf tofleu) Picior lung și subțire. 4. (Îaf) Piciorul de la genunchi în jos. 5. (Prc; îaf) Pulpa piciorului. Sursa: MDA2 (2010).  

👇
Deci, într-un final m-am lămurit că „fonfleu” vine din domeniul gastronomiei și definește un aperitiv ușor, o gustare care minte foamea. Mda, păi în poza aleasă de mine, gustările astea „fonfleiste” (e pleonasm, știu, dar mă amuză, că-i al meu) fac mai mult decât să păcălească foamea, căci sunt destul de abundente, dar termenul „fonfleu” sper că îmi va rămâne în minte, pentru că deja îmi închipui figurile celor care, invitați la masă de mine, le voi spune: „Imediat vin cu fonfleurile!” Asta dacă nu știu deja cuvântul...
👇
Legat de acest cuvânt, Ion Cristoiu care, în perioada de început a „Evenimentului zilei” era, ca să zic așa, „campionul fonfleurilor” (vă mai amințiți, cred de titlul „Găina care a născut pui vii”), scria acum vreo cinci-șase ani (dar, scuze, nu mai știu sigur în ce ziar sau revistă) că „fonfleul este ştirea gogonată, fără nicio acoperire în realitate, servită publicului consumator ca având credibilitatea unei surse sigure”. Tot el a „emis” și termenul de „fonfleist” (ha, ha!), care și astăzi li se poate aplica multor așa-ziși jurnaliști de pe la noi.
👇
Tot despre acest subiect, doamna Rodica Zafiu, în articolul „Fonfleul”, publicat în „Dilema Veche” (numărul 753 din 26 iulie/1 august 2018), în cadrul rubricii „Cuvinte nepotrivite”, spune următoarele: „În cazul cuvîntului fonfleu, prudenţa dicţionarelor noastre pare destul de justificată: nu l-au înregistrat încă, dar nici nu prea aveau cum să o facă, de vreme ce şi sensul, şi forma substantivului sînt destul de instabile, ca ale unor improvizaţii fonetice, ale unor accidentale deformări familiar-argotice. Frecvenţa termenului este însă destul de mare, în primul rînd cu sensul „ştire falsă“, „exagerare jurnalistică“, oarecum similară formulei internaţionale - foarte la modă azi - fake news.”
Sursa: https://dilemaveche.ro/sectiune/editoriale-si-opinii/

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Niște gânduri care uită...

MOTTO: „ Aleg să trăiesc prin alegere, nu întâmplător. Aleg să fac schimbări, în loc să găsesc scuze. Aleg să fiu motivată, nu manipulată. A...