marți, 12 martie 2024

Iar niște gânduri în reluare...

      Mda, știu că am promis că nu mai „plagiez” din propriile texte, dar astăzi am poposit la blogul meu foarte dornică de a scrie ceva și am realizat, destul de bulversată, că nu-mi veneau în minte decât câteva gânduri ce formau o frază mare și lată. Adică asta: când aveam și eu, în pofida kilogramelor în plus și a puterilor din ce în ce mai „cu minus”, oarece elan în curățirea grădinii și efectuarea altor „trebi” utilitaro-gospodărești, iată că afară a început să plouă... Deci, dacă tot eram la blog, am zis să mai corectez câteva dintre postările din trecut, deși nu prea am răbdarea necesară. Și am „întâlnit” un titlu, de prin luna martie a anului de tristă amintire „douăzeci-douăzeci”, despre care cred că am mai făcut vorbire (dar, între timp, iar am uitat, cea ce e mai mult decât îngrijorător), și anume...

RUFETUL GÂNDURILOR TAMIZATE...

   ...Sau, în traducere aproximativă din română în română, „breasla gândurilor cernute difuz”. Da, iar am dat de două cuvinte cvasi-necunoscute, pe care imediat le voi explica mai jos. Și am, în continuare, niște gânduri confuze, mirate, dezamăgite și tristuțe, care arată cam așa:


RUFET [At: NECULCE, L. 167 / V: răf~, ref~, rusf~ / Pl: rufeturi / E: tc rufet] (Tcî) 1. s.n. Breaslă. 2. Membru al unei corporații meșteșugărești Si: (înv) rufetaș, isnaf. 3. s.n. Corp de ostași sau de slujitori înarmați, recrutat dintre rufetași și din burghezie Sinonim: (înv) breaslă. Sursa: MDA2 (2010).
(A) TAMIZÁ vb. tr., intr. (despre lumină) - a (se) filtra difuz, a (se) cerne. (< fr. tamiser). Sursa: MDN '00. Cheia alegerii: S-a născut, în anul 1593, pictorul francez Georges de La Tour, cunoscut mai ales pentru tablourile cu scenele religioase în tehnica clarobscurului, în care personajele sunt pictate la lumina lumânărilor. 
    P. S. Am reluat o parte din postarea de atunci pentru că nu-mi mai aminteam cuvintele din titlu și pentru că mi-am dat seama că, ascuns după figurile confuze, mirate, dezamăgite și tristuțe se află un balonaș care râde cu gura până la urechi. Deci, hai să-i dăm motive...

Bancuri:
Costel intră dimineaţa în living, unde nevastă-sa, fiicele lui, maică-sa şi soacră-sa se pregăteau de petrecerea de 8 Martie. Le spune, zâmbitor:

– La mulţi ani tuturor fetelor şi femeilor bune, iubitoare şi frumoase!
– Costele, îi zice soacră-sa, tu chiar ai chef de ceartă aşa de dimineaţă?

Un puști îl întrebă pe taică-său: 

- Tati, te-ai îndrăgostit vreodată de o profesoară?

- Da.
- Și, ce-ai făcut?
- Păi, nimic, că s-a enervat maică-ta și te-a mutat la altă școală.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Gânduri fără niciun chef

MOTTO: „ Zâmbeşte, chiar dacă zâmbetul tău e trist, pentru că mai trist decât un zâmbet trist e faptul de a nu mai şti să zâmbeşti .” (Mahat...