MOTTO: „Din toată viața asta lungă, mi-e dor numai de copilărie.” (Ileana Vulpescu)
Am zile în care și mie mi-e dor de copilărie. Dar numai de o parte a ei și numai de unele momente. Azi e una dintre zilele acelea. Mi-e dor de zilele când străbunica (și apoi bunica) îmi ziceau „Laviniță”, mi-e dor de iernile adevărate, cu zăpadă multă, și cu stat la povești la gura sobei, mi-e dor de sentimentul acela minunat că sunt iubită și ocrotită, că n-am nicio grijă pe lume (decât cum să inventez jocuri mai năstrușnice), de sentimentul acela inefabil și de nedescris că toată lumea e a mea. Gândurile mele de azi, vreme de vreo juma' de ceas, s-au întors la starea de copilăreală (cuvânt care există, dar despre care „domnu' DEX”, care nu-l are încă în „paginile” sale, „zice” că e o invenție recentă). Acum, starea aia a dispărut, dar nu-i bai, o chem eu înapoi când o să mă simt ușor copleșită de viața de adult. Iată ce spune Eugène Ionesco (am dat cele două variante ale zicerii) despre copilărie: „Copilăria este o lume de miracole şi de uimire a creației scăldate în lumină, ieșind din întuneric, nespus de nouă şi proaspătă şi uluitoare. Copilăria se termină atunci când lucrurile încetează să ne mai mire. (...) Copilăria este lumea miracolului şi a magiei: este ca şi cum creația ar răsări trandafirie din noapte, totul fiind proaspăt şi uimitor. Copilăria se termină în momentul în care lucrurile încetează să mai fie uluitoare. Atunci când lumea îţi dă senzația de déjà vu, când ești „rodat” de existență, devii adult.” În regulă, păi să continuăm să ne mirăm de toate (avem și de ce, în zilele pe care le trăim acum) și, mai ales, să încercăm să râdem mai des. Uitați, domniile voastre, un banc care „rimează” cu fotografia pusă de mine azi:
La ora de
desen, un copil desena un îngeraș. Profesorul îi zice:
- Ce desenezi
acolo?
- Un îngeraș!
- Cu trei aripi? Unde ai mai văzut tu îngeraș cu trei aripi,
copilule?
- Dar dumneavoastră unde ați văzut cu două aripi?
La ora de desen, un copil desena un îngeraş.
Vine profesorul şi zice:
- Ce desenezi acolo?
- Un îngeraş!
- Cu trei aripi? Unde ai mai văzut îngeraş cu trei aripi, copilule?
- Dar dumneata cu două aripi unde ai văzut?
Citeste mai mult: adev.ro/pbbqkb
Citeste mai mult: adev.ro/pbbqkb
La ora de desen, un copil desena un îngeraş.
Vine profesorul şi zice:
- Ce desenezi acolo?
- Un îngeraş!
- Cu trei aripi? Unde ai mai văzut îngeraş cu trei aripi, copilule?
- Dar dumneata cu două aripi unde ai văzut?
Citeste mai mult: adev.ro/pbbqkb
Citeste mai mult: adev.ro/pbbqkb
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu