sâmbătă, 1 iulie 2023

Gânduri pe șleau

MOTTO: „N-am mai schimba nicio vorbă cu cei mai mulţi dintre cunoscuţii noştri apropiaţi, dacă i-am auzi cum vorbesc despre noi în absenţa noastră.” (Arthur Schopenhauer)


Expresia zilei: „A prinde (pe cineva) cu mâța-n sac.” (A se vedea poza și textul de mai jos, din dexonline.ro)

MÂȚĂ, mâțe, s.f. 1. (Pop.) Pisică; p. restr. puiul (de sex feminin) al pisicii. ◊ Expr. A prinde (pe cineva) cu mâța în sac = a surprinde, a descoperi pe cineva care caută să înșele, să mintă. A umbla cu mâța în sac = a umbla cu înșelăciuni. (A fi) mâță blândă = (a fi) prefăcut, ipocrit, fățarnic. Ca o mâță plouată = a) abătut, descurajat, fără chef; b) rușinat, umilit. A trăi (sau a se înțelege, a se avea cu cineva) ca mâța cu șoarecele (sau cu șoarecii, cu câinele) = a fi în relații foarte proaste cu cineva. (Reg.) A se stupi ca mâțele = a) a fi în relații foarte proaste cu cineva; b) a se certa, a se insulta. A trage mâța de coadă = a fi strâmtorat din punct de vedere material, a o duce greu, a fi sărac, nevoiaș. A se uita ca mâța în calendar = a nu pricepe nimic, a fi cu totul străin de o problemă, de un subiect. (Reg.) A rupe mâța în două = a fi voinic, energic, curajos. 2. (Depr.) Epitet dat unui animal sau unui om slab, prăpădit, jigărit. 3. Nume dat unor obiecte, instrumente, dispozitive etc. cu care se apucă, se prinde, se trage sau se fixează ceva. Formație onomatopeică. Cf. alb. mica.

Cuvântul zilei: TEODICÉE s.f. Parte a apologeticii având ca obiect demonstrarea faptului că existența răului, a nedreptății în lume nu infirmă bunătatea divină. [Pr.: te-o-di-ce-e]. Din fr. théodicée. Sursa: DEX '09 (2009). Cheia alegerii: S-a născut, în 1646, Gottfried Wilhelm von Leibniz, filosof și matematician german, unul din cei mai importanți filosofi de la sfârșitul secolului al XVII-lea. Printre scrierile sale se numără și lucrarea „Eseuri de teodicee: asupra bunătății lui Dumnezeu, a libertății omului și a originii răului”.

Cuvântul aleatoriu:

# Șleau, șlei, substantiv masculin. 1. Ulm.

# Șleau, șleauri, substantiv neutru. 1. Fiecare dintre cele două curele groase, funii sau lanțuri care se prind de pieptarul hamului și se leagă de crucea căruței ori a trăsurii trase de un animal. Sinonime: trăgătoare ștreang ștric. Etimologie: limba ucraineană šleja.


# Șleau, șleauri, s.n. 1. Drum de țară natural, neamenajat, bătătorit de căruțe. Sinonime: drum făgaș itinerar parcurs rută traiect traiectorie traseu șosea1.1. rar Firul unei ape curgătoare. „A vorbi (sau a spune) pe șleau = a vorbi deschis, fără înconjur. Sinonime: răspicat. Etimologie: limba poloneză szlak.

# Șleau, șleauri, s.n. 1. Pădure cu arbori de specii diferite. Etimologie: cf. limba germană Schlehe.

Post Scriptum:

© imagine Ana-Maria Gălățeanu.

Ah, am uitat de banc...


O discuție amuzantă între doi amici la bar:

– Pari foarte obosit, de ce?

– Muncă, muncă, muncă, de dimineață până seara, în fiecare zi.

– De când?

– De poimâine încep…

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

O mulțime de gânduri în căutarea unei praxeograme

   MOTTO: „ Nu-i lăsa pe alții să-ți distrugă ziua. E ziua ta. Distruge-o tu! ” (Anonim)      După acest motto anonim și încântător de optim...