sâmbătă, 5 decembrie 2020

Cumpene de gânduri

Generaţia VOT 2.0. Alegerile Parlamentare  

MOTTO: „Una dintre pedepsele pentru refuzul de a participa la viața politică este aceea că vei ajunge condus de inferiorii tăi.” (Platon)


    Apropo de titlurile tâmpite despre care făceam vorbire ieri (sau alaltăieri, nu mai știu, căci am început să scriu cam des și, uneori, cam degeaba  sau, cum se mai zice, „în dorul lelii”), uite ce citesc azi pe YAHOO: „Românii născuți între 1954 și 1980 primesc bani” (Cu subtitlul: Există români care câștigă milioane de euro de acasă, folosind această „buclă pentru bogăție”). Nici n-am citit articolul, căci nu merită zece minute din timpul meu. Cum pot publica aberațiile astea?! Și de ce 1954? Și de ce până în 1980/ Mă rog, azi nu vreau să mă mai gândesc la asta, mă voi gândi altă dată, și oricum cred că nu voi găsi răspuns la întrebările de mai sus. Azi vreau să cuget dacă mâine merită sau nu nu să merg să votez. Nu vă expun procesul îndelung de cumpănire a argumentelor pro și contra (nici imprecațiile ce-mi trec acum prin minte), o să vă spun mâine care a fost rezultatul. Acum îmi voi pregăti ghetuțele (deh, în zadar, dar visez și eu...) și voi încerca să gândesc cât pot eu de pozitiv, având în vedere situația în care suntem. Hai că mi-au dispărut și puținele gânduri cu care m-am așternut azi la scris. Asta e, îmi spun niște glume și plec:


Două blonde stau de vorbă:

– Auzi, fată, aseară am fost cu soțul meu la o licitație!

– Da!? Și cât ai luat pe el?

&&&

Discuție între doi tipi:

– I-am cumpărat soacră-mii un șampon din ăla cu „volume control”.

– Și, cum e?

– Nu e bun de nimic, încă o aud!

&&&

Un șofer neatent, care conducea un TIR, rămâne blocat sub un pod.

După puțin timp, sosește poliția:

- Ce faci, dom'le, ai rămas blocat sub pod?!

La care șoferul, nervos, răspunde:

- Nu, duceam podul undeva și am rămas fără benzină!

&&&
– Cum te-ai îmbogățit în America?

– Să vezi, eram copil și aveam doar doi cenți în buzunar. Am cumpărat cu ei două mere murdare. Le-am spălat și le-am vândut cu patru cenți fiecare. Apoi, am cumpărat patru mere…

– Ei, și apoi?

– Apoi a murit o mătușă care mi-a lăsat moștenire un milion de dolari.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Gânduri fără niciun chef

MOTTO: „ Zâmbeşte, chiar dacă zâmbetul tău e trist, pentru că mai trist decât un zâmbet trist e faptul de a nu mai şti să zâmbeşti .” (Mahat...