MOTTO: „Anii te învață să devii sfios cu sufletul altuia și chiar cu sufletul tău.” (Ileana Vulpescu)
Aproape toată dimineața (vreo trei ore, să zicem) mi-am dedicat-o diverselor activități în aer liber. Acum, și eu, și gândurile mele (dar mai mult eu) arătăm cam ca emoticonul de mai sus. Dar nu ne-am lăsat învinse de oboseală și nici de-un somn care ne dădea târcoale, așa că am trecut la scris. Aveam ceva subiecte în minte, dar le las pe mâine, azi vom „piguli” niște cuvinte din DEX, apoi o poezie a lui Bob Dylan, pe care vreau s-o pun aici, la „păstrare”. Ah, și desigur, un banc.
👀 Cuvântul aleatoriu: PIGULÍ, pigulesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) 1. (Despre păsări) A ciuguli. 2. A lua câte puțin (dintr-un aliment). ♦ A lucra cu migală la ceva; a migăli. ♦ Fig. A fura sau a înșela cu încetul, pe nesimțite. – Et. nec. Sursa: DEX '09 (2009)
👀 „Derivatul” folosit de mine în titlu: PIGULEÁLĂ, piguleli, s. f. (Pop.) Faptul de a piguli; p. ext. lucru care se face cu migală, pe încetul. – Piguli + suf. -eală. Sursa: DEX '09 (2009).
👀 Cuvântul zilei: PROTÍST, protiste, s. n. Ființă unicelulară primitivă care, prin înfățișare și caractere, face trecerea de la regnul vegetal la cel animal. Sursa: DLRLC (1955-1957). Cheia alegerii: În anul 1626, Antoni van Leeuwenhoek a folosit microscopul simplu pe care tocmai îl inventase, pentru a cerceta picăturile de apă scurse de pe acoperiș. Astfel a descoperit că acestea conțin o mulțime de „animalicule” – așa cum a numit el microorganismele în scrisoarea către Societatea Regală din Londra în care își anunța descoperirea.
💕
„Ei, şi la ce bun să-ntrebi de ce, iubito
Dacă n-ai aflat deja!
Ei, şi la ce bun să-ntrebi de ce, iubito
Acum tot n-ar mai conta...
Când cocoşii tăi vor cânta în zori
Pe geam te uită, eu sunt călător.
Tu eşti de vină că mă pierd din nou în nori
Dar nu-i nimic, asta e!
Ei şi la ce bun s-aprinzi acum lumina
Cea de care n-am aflat?
Ei şi la ce bun s-aprinzi acum lumina?
Drumul meu e-ntunecat.
Dar doream cumplit să fi găsit ceva de spus -
O vorbă bună ce-napoi m-ar fi adus.
Timp de vorbe multe pentru noi n-a fost de-ajuns,
Dar nu-i nimic, asta e!
Ei, şi la ce bun să mă mai strigi pe nume?
Cum nu te-am mai auzit.
Ei, şi la ce bun să mă mai strigi pe nume?
Nu te-aud, am asurzit!
Dar mă tot frământ şi mă gândesc pe calea mea:
Iubeam o femeie, „biet copil” îmi spunea.
Ei inima i-am dat, dar ea sufletu-mi dorea.
Dar nu-i nimic, asta e!
Şi deci, deci adio!
Unde plec? Păi nu prea ştiu
Dar pe curând nu-i bun, iubito!
Un adio e mai viu.
Nu, nu-i timp acum de vreun vag reproş!
Puteai tu multe, dar ce folos?
Tu mi-ai cheltuit anii mei cei mai frumoşi,
Dar nu-i nimic, asta e!”
* Bob Dylan, „Nu-i nimic, asta e!” (Titlul original: Don't think twice, it's alright. Traducere: Florian Pittiș)
😆
Discuție între doi amici:
- Ieri am făcut cunoștință cu părinții iubitei mele.
– Și, cum a fost?
– M-au primit ca pe propriul lor fiu. Tatăl ei chiar m-a bătut…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu