marți, 14 mai 2019

Gânduri și îndemnuri elective



















Imagini pentru vot    Primesc, în ultimele zile, zeci de mesaje ce conțin filmulețul acela în care mai mulți actori, regizori și oameni de cultură ne îndeamnă să mergem să votăm. Ca să mă exprim așa, mai academic, în cazul meu îndemnul e superfluu. Sigur că mă duc la vot. Am fost mereu să votez. Degeaba. Dar perseverez. Cred că mulți se vor duce la vot și sper să se schimbe ceva (în bine) și pe la noi. Schimb subiectul, căci plouă iar, ceea ce mă deprimă și nu mă ajută deloc să văd totul în roz și România luând-o pe „drumul cel bun” pentru că noi votăm. Deci, citez dintr-un articol (care are și n-are de-a face cu alegerile):

   „În România, gradul de analfabetism este de aproximativ 40%. O altă clasificare împarte țara în 44,2% români cu un nivel scăzut de educație, 41,4% studii de nivel mediu și doar 14,4% dintre conaționali au absolvit studii superioare. Totuși, indiferent de nivelul de educație, probabil fiecărui om i s-a întâmplat măcar o dată în viață să-și dea seama că în vocabularul lui există minimum un cuvânt pe care îl pronunță greșit, folosește greșit varianta de plural sau îl înțelege și îl folosește greșit. Am făcut o listă cu primele cinci cuvinte care ne-au venit în minte și pe care le auzim folosite eronat cel mai des, în diverse contexte. Iată termenii în cauză, pe care îi poate găsi ușor oricine se uită în DEX preț de câteva clipe:
   GRIZONANT, -A, grizonanți, -te, adj. (Despre păr) Care începe să încărunțească; cărunt, sur, gri. - Din fr. grisonnant. Oare câți oameni folosesc zilnic cuvântul "grizonat", fără să știe că mai este o literă, "n", care ar trebui scrisă și pronunțată?

   PATETIC, -A, patetici, -ce, adj. 1. Plin de patos, care emoționează, impresionează, înduioșează; plin de emfază, de afectare. 2. (Despre nervi) Care inervează mușchii oblici ai ochiului. - Din fr. pathetique, germ. pathetisch. Cuvântul "patetic" este folosit de majoritatea vorbitorilor de română atunci când vor să spună despre o persoană, un lucru, o întâmplare că sunt penibile, jalnice, josnice, demne de luat în ras. Dar nu, iată ce spune DEX-ul, pare că este chiar de dorit ca cineva sau ceva să fie patetic. De exemplu, un spectacol de teatru poate fi patetic.

   REPERCUSIUNE, repercusiuni, s. f. Urmare, consecință. [Pr.: -si-u-] - Din fr. repercussion. Nicidecum "repercursiune", așa cum putem observa adesea uzitat acest termen. "R"-ul nu are ce sa caute la mijlocul cuvântului.

   CICATRICE, cicatrice, s. f. Urma (formată din țesut conjunctiv) lăsată de o rană, de o tăietură etc. după vindecare. [Pl. si: cicatrici] - Din lat. cicatrix, -icis, fr. cicatrice. Da, prima forma de plural, adică si cea recomandata, a cuvântului "cicatrice" este tot "cicatrice".

   CIREAȘĂ, cireși, s. f. Fructul cireșului, mic, sferic, cărnos, de culoare roșie, neagră sau galbenă, cu gust dulce sau amărui. [Pl. si: cireșe] - Lat. ceresia (= cerasea). Tot despre un plural corect pe care nu îl folosim aproape niciodată când ne referim la fruct vorbim și în cazul cuvântului "cireașă" (sau "căpșună"), a cărui primă formă de plural se confundă cu pluralul pomului (sau plantei) care produce fructul: "cireși" (sau "căpșuni"). Da, când vei merge la piață vei putea cere un kilogram de cireși sau de căpșuni. Formele "cireșe" si "căpșune" sunt și ele corecte, dar reprezintă doar a doua variantă de plural. 

   (Articol al nu-știu-cui-că-nu-e-semnat, din 9 februarie 2017, găsit de mine aici: http://www.ziare.com/magazin/inedit/5-cuvinte-care-iti-demonstreaza-ca-nu-stii-limba-romana-atat-de-bine-1453197).

P.S. Aferim!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Gânduri fără niciun chef

MOTTO: „ Zâmbeşte, chiar dacă zâmbetul tău e trist, pentru că mai trist decât un zâmbet trist e faptul de a nu mai şti să zâmbeşti .” (Mahat...