Gânduri cu motto

 MOTTO (la cub):

„Cel mai mare dușman al omului este el însuși.” (Sfântul Ioan Gură de Aur)
„Știu că sunt prost, dar când privesc în jur prind curaj.” (Ion Creangă)
„Doamne, dă-mi seninătatea să accept lucrurile pe care nu le pot schimba, curajul să le schimb pe ele pe care le pot schimba şi înțelepciunea să le deosebesc între ele” (Cuvinte atribuite lui Friedrich Oetinger (1702–1782) şi lui Reinhold Niebuhr, „Rugăciunea seninătății“)

   Nu am avut timp (și nici chef) de scris în ultima vreme. Nici acum nu am, dar am zis să încerc. Am ales trei dintre foarte multele motto-uri pe care le-am tot folosit de-a lungul timpului, și asta pentru că mi se potrivesc acum foarte bine. Cu primul am fost și sunt de acord, am observat și eu că, uneori, sunt propriul meu dușman. De al doilea făceam haz și-mi ziceam în sinea mea că eu sunt printre aceia care se uită-n jur și devin curajoși. Ei, am avut momente, în ultima vreme, când n-am prins deloc curaj, chiar eram prostuță. Sau, hai, naivă, dezorientată, abulică. A treia zicere este rugăciunea care se spune la sfârșitul „ședințelor” de la Alcoolici Anonimi. Ei, nu vreau să trageți concluzia că m-am luat de băut, nu, nici vorbă, dar uneori chiar mă rog să am mai multă seninătate, mai mult curaj și mai multă înțelepciune, m-ar ajuta enorm...

   Și am mai ales și niște „sfaturi” de pe Internet (eushtiu.com), cu un titlu foaaarte „inspirat” („Cinci pași pe care să-i faci pentru a scăpa de obiceiuri proaste”), pentru că, culmea, chiar sunt niște sfaturi bunicele. Greu de aplicat, dar bunicele. Iată-le:

1. Înfruntă criticul interior. 

2. Pregătește-te pentru un „drum lung”.

3. Alintă-te (pentru a te motiva).

4. Ignoră provocările.

5. Curăță lista de „agenți nocivi” (persoane care te provoacă).