luni, 16 septembrie 2019

Gânduri trezite devreme

Imagini pentru cafeaua mirată

Motto:
Uneori ai succes…iar alteori înveți.” (Robert Kiyosaki)
 
În dimineața asta iar m-am trezit cam devreme. Adică, mai devreme decât de obicei. În timp ce-mi definitivam „rutina-din-fiecare-dimineață” mi-a venit, deodată, în minte un cuvânt: Lysistrata. Așa, fără niciun motiv. Mi-am propus să scriu despre asta, după ce termin cu treburile zilei. În timp ce-mi făceam cafeaua, m-am distrat singură, amintindu-mi de „cafeaua mirată” pe care o văzusem cândva pe Facebook. Cred că și cafeaua mea a fost mirată (dar, introvertită, nu mi-a arătat acest lucru), și de ora absolut ciudată la care o fierbeam, dar și de ingredientele ce i le adăugam: ghimbir, un pic de rozmarin și un praf de scorțișoară. Deci, poza e explicată. Cât despre motto, azi (ca mai mereu) eu învăț. Deci, madame Wikipedia spune așa despre cuvântul ce-mi trecea printre gânduri dimineață:
„Lysistrata” este o comedie greacă antică de Aristofan, interpretată inițial în Atena clasică în 411 î.Hr. 
„Lysistrata” este (și) o operetă în două acte de Gherase Dendrino. Libretul: Nicușor Constantinescu și George Voinescu. Premiera: „Teatrul de Stat de Operetă” din București, 31 decembrie 1960.
Subiectul:
Acțiunea spectacolului „Lysistrata” se desfășoară în Atena, la apus, la poalele Acropolei. Lysistrata le-a chemat pe toate femeile din Grecia (țară măcinată de bătălii), care ajung la întâlnire pentru a afla despre ce este vorba. Ea le cere sprijinul pentru a termina războiul: femeile trebuie să facă un jurământ care le obligă la abstinență sexuală până când soții lor, neputând să-și satisfacă pornirile sexuale, vor îmbrățișa pacea. Toate au jurat și se îndreaptă spre stânca sfântă de la Acropole, unde femeile mai în vârstă au luat, deja, poziție. Sexul slab se revoltă!
... Și, uite-așa, s-a făcut pace! Bine, am învățat destul (de fapt, mi-am reamintit, dar...) pentru ziua de azi, așa că trec la bancul zilei:
 Un tip i se destăinuie unui prieten despre o vizită din seara trecută:
- Șeful meu a venit pe la mine. L-am primit tradițional: o țuică, un vin... El mi-a spus că nu bea decât chestii Bio.
- Și, ce i-ai dat?
- Păi, l-am servit cu un pahar de BioCarpet. Și-acum, după zece ore, e relaxat, doarme pe canapeaua din living...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Gânduri fără niciun chef

MOTTO: „ Zâmbeşte, chiar dacă zâmbetul tău e trist, pentru că mai trist decât un zâmbet trist e faptul de a nu mai şti să zâmbeşti .” (Mahat...