sâmbătă, 21 septembrie 2019

Gânduri care dansează ca să nu înghețe

   Pentru că azi dimineață, până am dus la poartă tomberonul cu gunoi, mi-au înghețat literalmente mâinile (temperatura, cum se spune prin ziare și la TV, „a scăzut dramatic” pe la noi), mi-a fost teamă să nu-mi înghețe și gândurile, așa că le-am pus să danseze printre cuvinte. Din cauza frigului de azi, voi amâna pe mâine, poimâine sau, mă rog, văd eu pe când, și subiectele ce mi-au venit în minte în zilele trecute. Azi, doar despre cuvintele apărute în dexonline.ro:

Cuvântul zilei:

RÚNĂ, rune, s. f. (La pl.) Caractere grafice ale celor mai vechi alfabete germanice și scandinave. – Din germ. Runen, fr. runes. Sursa: DEX '09 (2009.

Cheia alegerii: În 1937 era publicat romanul de ficțiune pentru copii „Hobbitul” de J. R. R. Tolkien.

Cuvântul lunii:

CARACÁL s. m. linx cu urechile negre, în Africa și în stepele din sud-vestul Asiei; râs de pustiu. (< fr., sp. caracal. Sursa: MDN '00 (2000). Cheia alegerii: Evenimentele din Caracal ar putea să schimbe fața României.

Cuvântul aleatoriu:

Tupilare (sau „pitulare”), de la verbele a (se) tupila și a (se) pitula:

TUPILÁ, tupilez, vb. I. Refl. 1. A se ghemui (la pământ), a se face mic (mai ales pentru a nu fi văzut), p. ext. a se ascunde; a se pitula. V. cinchi. Ozun se tupilă alături de lucrător. C. PETRESCU, C. V. 138. Căprița pe care Alexandru o urmărise atât de mult stătea tupilată. GANE, N. I 143. Cățelul s-a tupilat blând la picioarele lui. VLAHUȚĂ, O. A. II 6. ◊ Fig. (Despre case, rar despre alte lucruri) În colțul uliței noastre, cu case tupilate acoperite cu olane, se afla o cârciumă bătrânească. I. BOTEZ, ȘC. 20. În bătătura caselor tupilate sub coperișele de stuf, câteva femei, cu mâinile streașină la ochi, cătau lung, cercetător, departe în zare. BART, S. M. 69. Văile tupilate întunecau priveliștea. HOGAȘ, M. N. 132. ◊ Tranz. (Complementul indică o parte a corpului) Ea-și tupila capul și se înclina spre el, cu sentimentul că e sub apărarea unei puteri mari. VLAHUȚĂ, O. A. III 86. 2. A înainta pe furiș, ghemuindu-se pentru a nu fi văzut. V. furișa. O femeie se tupila prin dosul unei case, furișându-se către o cânepiște înaltă. SADOVEANU, M. C. 86. Ea trebui să-și plece capul, se tupila pe sub ramuri cu mișcări de păsărică. VLAHUȚĂ, O. A. III 48. – Variantă: (rar) tupilí (MARIAN, O. I 274) vb. IV. Sursa: DLRLC (1955-1957). 

Și, pentru că tot „dansăm” printre cuvinte, vreau să pun în opoziție doi termeni (apropo de vremurile în care trăim):

LIBERTÁTE, (4) libertăți, s. f. 1. Posibilitatea de a acționa după propria voință sau dorință. ◊ Loc. adv. În libertate = după bunul-plac, nestingherit. ◊ Expr. A-și lua libertatea să... (sau de a...) = a-și îngădui, a-și permite să... 2. Starea unei persoane care se bucură de deplinătatea drepturilor politice și civile în stat. ♦ Starea celui care nu este supus unui stăpân. ♦ Situația unei persoane care nu se află închisă sau întemnițată. ◊ Expr. A pune în libertate = a elibera din închisoare, din arest etc. 3. Independență, neatârnare (a unui stat față de o putere străină). 4. (La pl.) Drepturi fundamentale recunoscute prin Constituție cetățenilor, de dezvoltare și liberă manifestare a personalității (libertatea cuvântului, a presei etc.). ◊ Libertate individuală = dreptul care garantează inviolabilitatea persoanei. Libertate de conștiință = principiu formal în societatea modernă pluralistă, care face posibilă acțiunea în conformitate cu propria conștiință, în principal în ce privește religia.. Libertate de gândire = drept al cetățeanului prevăzut de constituțiile democratice, de a-și exprima modul propriu de gândire. – Din fr. liberté, lat. libertas, -atis. DEX '09 (2009).

LIBERTINAJ, sn [At: CALENDAR (1847), 16/22 / V: (înv) ~agiu / Pl: (rar) ~e / E: fr libertinage, it libertinaggio] 1-3 Comportament de om libertin (4, 6, 8) Si: desfrâu, destrăbălare, imoralitate, libertinism (2-4). 4-6 Viață de om libertin (4, 6, 8) Si: desfrâu, destrăbălare, imoralitate, libertinism (5-7). 7 (Cu determinări în genitiv sau urmat de prepoziția „de”) Respingere a oricărei constrângeri sau restricții. Si: independență, libertate (1). Sursa: MDA2 (2010).

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Gânduri fără niciun chef

MOTTO: „ Zâmbeşte, chiar dacă zâmbetul tău e trist, pentru că mai trist decât un zâmbet trist e faptul de a nu mai şti să zâmbeşti .” (Mahat...