miercuri, 14 martie 2018

Polobocul cu gânduri


Imagini pentru haine de blana artificiala

„Teme-te mai puțin, speră mai mult; mănâncă mai puțin, mestecă mai mult; vaită-te mai puțin, respiră mai mult; vorbește mai putin, spune mai mult; iubește mai mult și toate lucrurile bune vor fi ale tale.” (Proverb suedez) 

Foarte laconic o să vă spun acum de ce scriu (și parcă aud exclamația domniilor voastre: iar?!) astăzi, aici. Mai întâi, pentru că mi-a venit în minte, dis-de-dimineață, cuvântul „poloboc” și m-am gândit că ar suna bine pus în titlu (mai bine decât „Butoiul cu gânduri”, nu?), așa că l-am căutat repede. Iacătă-l:
  * POLOBÓC, poloboace, s. n. 1. (Pop.) Butoi. ♦ Epitet dat unui om gras. 2. Nivelă cu bulă de aer. [Var.: bolobóc s. n.] – Et. nec. 

Apoi, uitându-mă la o poză faină (pe care, bineînțeles, nu am reușit să o copiez aici), însoțită de textul următor: „Borsaline, toci și berete purtate de locuitorii eleganți ai Focșanilor interbelici. Cel mai celebru pălărier al orașului la acea vreme era Leon Nissincer. Prăvălia lui era pe Strada Mare, unde acum se află magazinul „Milcov”. Fondat la 1893, magazinul avea scris pe firmă „Singurul depozit de pălării veritabile, „Borsalino”. Medaliat la Paris 1900” (Sursa: ziarudevrancea.ro), mi-am adus aminte de o întâmplare tare hazlie, petrecută tot în Focșani, dar mai târziu cu vreo optzeci de ani. Eram, toți profesorii și învățătorii, la o etapă a „Cântării României”, ce avea loc în orașul de reședință al județului Vrancea. După concurs, noi, femininele, nu se putea să nu dăm o raită prin magazinele din centrul Focșaniului. Și acolo, eu și prietena mea auzim un dialog de un umor nebun. O doamnă, probabil vrând să pară mai stilată decât era, întreabă pe vânzătoare: „Haina asta e de niurcă?” Și vânzătoarea, cu un zâmbet șoltic, îi răspunde: „Nu, doamnă, e de viulpe!” Acum, drept să spun, nu mai știu dacă exact așa s-au petrecut lucrurile (sunt ani de-atunci), dar poanta asta e, sigur! Și nici nu știu dacă nu am mai scris-o cândva, dar nu contează! Poza se „asortează” la text, dar motto-ul l-am pus doar ca să-mi reamintesc faza cu „vorbește mai puțin, spune mai mult”. Aferim!


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Gânduri fără niciun chef

MOTTO: „ Zâmbeşte, chiar dacă zâmbetul tău e trist, pentru că mai trist decât un zâmbet trist e faptul de a nu mai şti să zâmbeşti .” (Mahat...