Deci, astăzi avem o oră în plus. Și mai e și duminică. Așa că o să încerc să însăilez ceva aici, legat de acest moment al trecerii la ora de iarnă (sau, la cea de vară), trecere care pe mine nu mă mai afectează în niciun fel. Da, dar se pare că acum, după atâția ani de „treceri”, am devenit eu cam nesimțitoare (v. NESIMȚITÓR, -OÁRE, nesimțitori, -oare, adj. 1. Căruia îi lipsește facultatea de a simți; care nu este înzestrat cu simțuri; p. ext. insensibil, nepăsător. ♦ Care nu mai simte, care se găsește în stare de nesimțire (1), de inconștiență; pref. ne- + simțitor), dar (nota bene!) nu nesimțită (v. NESIMȚÍT, -Ă, nesimțiți, -te, adj. 1. Care este lipsit de bun-simț, de bună creștere, de cuviință, de delicatețe. ♦ Care denotă, trădează nesimțire. 2. Care nu este simțit, perceput; care scapă simțurilor sau trece neobservat; p. ext. insesizabil, imperceptibil. ♦ (Adverbial) Fără a putea fi perceput; încetul cu încetul; fără zgomot, tiptil; pe furiș. – Pref. ne- + simțit.) Ah, iubesc limba română, cu multiplele ei nuanțe și înțelesuri!
Însă este posibil ca alții să fie afectați de schimbare, sau afectați că ni se spune că vom fi afectați, și încă într-un stil panicard, cum sunt de altfel cam toate știrile din mass-media românești. Căci, iată ce citesc azi despre acest subiect: „Particularitățile fizice şi psihice individuale influențează modul cum se realizează aceasta adaptare. De aceea unii pacienți pot prezenta o simptomatologie polimorfă, mergând chiar până la agravarea sau decompensarea unor afecțiuni", a spus medicul Tudor Ciuhodaru. El subliniază că efectele schimbării orei sunt:
1. Crește riscul de infarct cu 5-10%, timp de trei zile după schimbarea orei, în special la persoanele tinere, active profesional;
2. Crește riscul suicidar, timp de două săptămâni de la modificarea orei, în special la depresivi şi la cei vulnerabilități psihoemoționale.
„Alte efecte ale schimbării orei sunt: modificări cardiovasculare manifestate prin variații ale tensiunii arteriale şi variate tulburări de ritm cardiac și modificări ale calității somnului (insomnie, somnolenţă), astenie, apatie, anhedonie, agitație, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare şi memorie, cefalee, vertij, modificarea apetitului (inapetență sau bulimie), până la dereglări afective sezoniere şi ideație suicidară”.
Prima reacție a mea a fost, ca în banc, citez: `Ai di capu`șî di zâlili mele!”, iar comentariile mele, la toate aceste spăimoase previziuni, au fost destul de sarcastice, unele având, bineînțeles, influențe venind dinspre operele lui Caragiale: Parol, monșer? / Bravos națiune! Halal să-ți fie! / Ei! Cum le spui dumneata, să tot stai s-asculți; ca dumneata, bobocule, mai rar cineva... / Genii bune ale venitorelui României!
Acum, revenind la un ton ceva mai serios, după ce m-am mirat, m-am indignat, și m-am și speriat un pic, m-am întrebat, în mod logic, oare cine este acest domn care ne sperie cu efectele pe care le-am suportat și le vom mai suporta în urma schimbării orei. Deci, căutând, am găsit: „Cine este Tudor Ciuhodaru, inițiatorul proiectului prin care se cere închisoare pentru protestatarii care „împiedică exercitarea puterii de stat“, întrebare care este, de fapt, titlul articolului semnat de Simona Stanciu, în adevărul.ro/ martie 2017. Iată cine este: „Tudor Ciuhodaru, medic de profesie, şi-a început cariera politică în 2008, la Iaşi, iar până în acel an a fost şef serviciu la unitatea de primire a urgenţelor Spitalul „Sf. Ioan“. Este unul din campionii traseismului politic, debutând la PSD, trecând pe UNPR, PC, PP-DD şi înapoi la PSD. În 2016, a fost ales pe lista de deputaţi a PSD Iaşi pentru un al treilea mandat de deputat.” Aha, m-am lămurit. Poate că omul are dreptate, poate se bazează pe ceva când spune toate astea, dar mi se pare ușor exagerat, și apoi, eu refuz să-l cred, o dată, pentru că e medic, dar face și politică, și-n al doilea rând, pentru că eu nu vreau (dar deloc-deloc!) să am insomnie, anhedonie, apatie, astenie, nu vreau să devin bulimică, dar nici să am inapetență și, ferească Dumnezeu, n-am absolut niciun chef și nicio intenție de a lăsa să-mi fluture prin minte vreo „ideație suicidară”.
P. S. Îmi cer scuze pentru eventualele greșeli, dar am scris în mare grabă și tot timpul m-am luptat cu niște „vulnerabilități psiho-emoționale”, pe care le-am învins...
Însă este posibil ca alții să fie afectați de schimbare, sau afectați că ni se spune că vom fi afectați, și încă într-un stil panicard, cum sunt de altfel cam toate știrile din mass-media românești. Căci, iată ce citesc azi despre acest subiect: „Particularitățile fizice şi psihice individuale influențează modul cum se realizează aceasta adaptare. De aceea unii pacienți pot prezenta o simptomatologie polimorfă, mergând chiar până la agravarea sau decompensarea unor afecțiuni", a spus medicul Tudor Ciuhodaru. El subliniază că efectele schimbării orei sunt:
1. Crește riscul de infarct cu 5-10%, timp de trei zile după schimbarea orei, în special la persoanele tinere, active profesional;
Prima reacție a mea a fost, ca în banc, citez: `Ai di capu`șî di zâlili mele!”, iar comentariile mele, la toate aceste spăimoase previziuni, au fost destul de sarcastice, unele având, bineînțeles, influențe venind dinspre operele lui Caragiale: Parol, monșer? / Bravos națiune! Halal să-ți fie! / Ei! Cum le spui dumneata, să tot stai s-asculți; ca dumneata, bobocule, mai rar cineva... / Genii bune ale venitorelui României!
Acum, revenind la un ton ceva mai serios, după ce m-am mirat, m-am indignat, și m-am și speriat un pic, m-am întrebat, în mod logic, oare cine este acest domn care ne sperie cu efectele pe care le-am suportat și le vom mai suporta în urma schimbării orei. Deci, căutând, am găsit: „Cine este Tudor Ciuhodaru, inițiatorul proiectului prin care se cere închisoare pentru protestatarii care „împiedică exercitarea puterii de stat“, întrebare care este, de fapt, titlul articolului semnat de Simona Stanciu, în adevărul.ro/ martie 2017. Iată cine este: „Tudor Ciuhodaru, medic de profesie, şi-a început cariera politică în 2008, la Iaşi, iar până în acel an a fost şef serviciu la unitatea de primire a urgenţelor Spitalul „Sf. Ioan“. Este unul din campionii traseismului politic, debutând la PSD, trecând pe UNPR, PC, PP-DD şi înapoi la PSD. În 2016, a fost ales pe lista de deputaţi a PSD Iaşi pentru un al treilea mandat de deputat.” Aha, m-am lămurit. Poate că omul are dreptate, poate se bazează pe ceva când spune toate astea, dar mi se pare ușor exagerat, și apoi, eu refuz să-l cred, o dată, pentru că e medic, dar face și politică, și-n al doilea rând, pentru că eu nu vreau (dar deloc-deloc!) să am insomnie, anhedonie, apatie, astenie, nu vreau să devin bulimică, dar nici să am inapetență și, ferească Dumnezeu, n-am absolut niciun chef și nicio intenție de a lăsa să-mi fluture prin minte vreo „ideație suicidară”.
P. S. Îmi cer scuze pentru eventualele greșeli, dar am scris în mare grabă și tot timpul m-am luptat cu niște „vulnerabilități psiho-emoționale”, pe care le-am învins...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu