Gânduri despre publicarea unui "Manual de cules margarete"

   
                                                   MOTTO:

        "Doamne, dăruieşte-mi seninătatea de a accepta lucrurile

         pe care nu le pot schimba, curajul de a schimba lucrurile 

   ce stau în puterea mea, şi înţelepciunea de a face 

   diferenţa dintre ele." 

                                         Reinhold Niebuhr 

     

         Iniţial, am vrut să-mi intitulez rândurile de azi foarte scurt, folosind interjecţia "bleah!" Pe urmă, tot eu m-am gândit că nu-i frumos, şi că era doar o pornire de moment, căci asta am vrut să scriu ieri, după ce duminică am fost la referendum. Deci mi-am zis să mai aştept o zi, să mă calmez. Azi sunt la fel de scârbită, (sau, vorba ălora mici, tot ce e legat de politică mi se pare "câh"), dar am căutat o imagine cu un câmp de margarete care să mă facă să uit toţi nervii şi să-mi văd de viaţa mea. Şi am mai căutat nişte vorbe înţelepte, în care să găsesc oarece sprijin. Voi încerca, din toate puterile,  să urmez cele spuse în motto, deşi e greu tare...

          Am să încep, de astăzi, să scriu pentru uzul propriu un manual de cules margarete, deci de iniţiere în ale uitării (vezi bancul ce l-am spus mai devreme în anul acesta), scrierea fiind folosită de mine în scop terapeutic. Şi cu asta poate voi scăpa de gândurile negre, de obidă, de revoltă, de silă şi de sentimentul de nepuţinţă. 
        Pe prima pagină a manualului am să trec: de azi înainte nu mă mai uit la televizor, nu mai citesc în ziare, nu mai ascult la radio nimic legat de politică şi de "onorabilii" care o practică în spaţiul carpato-danubiano-pontic. Mi-a ajuns! Bine, nici până acum nu mă dădeam eu în vânt după ştirile legate de politică, dar acum nu mă mai interesează chiar deloc. Punct.