Gânduri care încearcă să fie înțelepte...

 

MOTTO-URI (Multe și înțelepte):

„Adevărata înțelepciune înseamnă să-ți recunoști propria ignoranță.” (Socrate)

#

„Întreaga înțelepciune umană se rezumă la două cuvinte: așteptare şi speranță.” (Alexandre Dumas)

# 

„Toți trăim sub același cer, dar nu toți avem același orizont.” (Konrad Adenauer)

#

„Întreaga problemă a lumii noastre este că prostii și fanaticii sunt foarte siguri pe ei, în timp ce înțelepții au întotdeauna îndoieli.” (Bertrand Russell)

#
„Analfabetul viitorului nu va mai fi cel care nu știe să citească, ci acela care nu știe să înțeleagă.” (Alvin Toffler)

#
„Unii tac din înțelepciune, alții din prostie. Oricum ar fi, tăcerea lor vorbește.” (Dimitrie Cantemir)

#
„Nu pune mare preț pe un om care nu este mai înțelept astăzi decât a fost ieri.”  (Abraham Lincoln)

 

Mă gândeam azi, în timp ce munceam prin grădină (pe o căldură care mi se părea ireală, după atâta frig și ploaie), dacă am devenit ceva mai înțeleaptă odată cu înaintarea în vârstă. M-am analizat foarte sincer și... răspunsul este unul incert. Da, poate că acum știu mai multe, am citit enorm, am încercat să învăț de la cei mai culți, mai talentați, în fine, mai înțelepți decât mine. Sunt curioasă din fire și mereu caut răspuns la multele întrebări ce mi se plimbă tacticos prin cap, învăț în fiecare zi câte ceva, de la oameni, de la Natură, de la animale chiar. Dar, iată, remarc că, și la vârsta asta „matusalemică” la care mă găsesc acum, am niște naivități în cuget și în suflet, care nu încetează să mă uimească (și, uneori, să mă exaspereze la culme). Încerc, din toate puterile, să-mi recunosc defectele și să iau măsuri. Un defect însă nu am putut să mi-l „vindec”: vorbesc prea mult. Dar, ca niște „licăriri” mai optimiste, aș aminti că acum chiar nu-mi mai pasă de „gura lumii”, m-am împăcat oarecum cu mine, mă rog mai mult și, cireașa de pe tort, mi-a mai rămas un pic de simț al umorului (căci simțul ridicolului, al măsurii, precum și bunul simț, căpătate prin educație, cred că le am intacte). În regulă, nu mai am chef de filosofie „de doi bani”, am să caut niște glume:

- Ce faci?
- Ard niște calorii...
- Ești la sală?
- Nu, măi, la un grătar, prăjesc niște carne.

#

SMS-uri:

- Bună scupo ce faci?
- Bine.
- Ești furte frmusa
- Mulțumesc.
- Ti rug frmus sa trmeti simie opoză cu tine...
- Nu știu ce mă sperie mai tare: faptul că ești al dracu' de analfabet sau faptul că totuși am înțeles ce ai scris...
- Te iubsc!!!