Gânduri păstrate în hârzob

Pentru că astăzi (și, ca să fiu pe deplin sinceră, nu numai astăzi) am o „stare” pe care nu pot să o definesc exact și nici nu vreau să o transpun în cuvinte, dar care, vorba bancului, „îmi repugnă”, am apelat iarăși la niște scrieri ale mele din trecut. Ideea mi-a venit pe când „colindam”, ca de obicei, prin blogul meu, căutând niște glume vechi, repetate ad nauseam, dar necesare, zic eu, din cauză că cele noi sunt cam „câh” sau nu sunt deloc. Ultimele din „ordinea de zi” sunt cuvintele din dexonline.ro (sau găsite de mine aiurea). Să purcedem...

◊

Poza de astăzi (Imaginea asta, care îmi dă mereu o stare de BINE, este, de fapt, un tablou pictat mai demult de fratele meu. Eu l-am intitulat „Cu gândurile înspre o vară de neuitat”).

Citatul de astăzi:

„După hrană, adăpost, familie și prieteni, cea mai mare nevoie a omului sunt… poveștile.” (Philip Pullman)

Cuvântul de astăzi:

APELPISIT, APELPISITĂ, apelpisiți, apelpisite, adj., s.m. și f. (Înv.) (Om) deznădăjduit, disperat, exasperat, care nu se mai poate stăpâni. Din apelpisi (înv. „a deznădăjdui” < ngr.). 

Gândurile de astăzi:

Adică, doar gândurile acelea apelpisite. Exagerez oleacă, nu sunt aceste câteva gânduri ale mele chiar deznădăjduite sau exasperate, dar mi-a plăcut cum sună cuvântul „apelpisit” și, mda, a trebuit să-l folosesc în titlu. Unul dintre gânduri ar fi că toată luna asta care se încheie azi (nota mea: aprilie, în anul 2023 sau 2024) a fost pentru mine o imensă păcăleală. Mda, asta e! Un alt gând este că pierd vremea cu tot felul de fleacuri, despic mereu firul în patru, dar nu iau seama la chestiuni importante. În fine, acum, după ploaie și frig, iese soarele, și chiar nu mai vreau să caut prin sipetul ăsta cu gânduri apelpisite, așa că îl închid și-i pun lacăt...

◊

Bancurile de astăzi:

Un tânăr îi spune amicului său:

– Imaginează-ți că anul trecut am făcut cunoștință cu o fată minunată. M-am decis să-i fac curte. Am cumpărat 365 de cărți poștale, ornate cu flori și inimioare. Timp de un an, în fiecare zi, i-am trimis o carte poștală, în care i-am vorbit despre dragostea mea.

– Bună idee. Și?

– S-a măritat cu poștașul!

☺

Se duce un tip la doctor ca acesta să-i dea o rețetă pentru slăbit.

– În fiecare dimineață trebuie să alergi 8 kilometri, zice doctorul. Peste un an, vino să evaluăm rezultatele.

Trece un an şi doctorul primeşte un telefon de la tipul respectiv.

– Știți, doctore, nu pot să vin astăzi.

– De ce? întreabă doctorul. Ești bine? Ai făcut ce ți-am spus?

– Tocmai aici este problema: sunt la vreo 3.000 de kilometri de casă.

☺

- Trebuie să vă prescriu o rețetă de slăbire, îi spuse doctorul unei cliente.

- Cum, doctore, sunt aşa de grasă?! zice aceasta.
- Nu, dar pentru greutatea ce-o aveți, sunteți mai scundă cu o jumătate de metru.
☺

O tânără, căsătorită de curând, se plânge mamei sale la telefon:

– Mami, nu-l mai suport deloc pe Silviu. E tot timpul așa de prost dispus, încât am devenit și eu teribil de nervoasă și stresată. Știi, am și slăbit din cauza asta!

– Păi, de ce nu-l părăsești, atunci? întreabă mama.

– Așa voi face, dar mai întâi aștept să ajung la 55 de kilograme...

☺

Discuție între doi amici, la telefon:

- Ce faci, Costele, ești bine?
- Mi-a spus psihologul ca, atunci când am nervi, să mă plimb.
- Unde ești acum?
- Aproape de Istanbul…

◊ Cuvânt găsit aiurea (nu mai știu unde):

TIRS, tirsuri, s.n. 1. Toiag simbolic, împodobit cu viță-de-vie și având în vârf un con de pin, cu care era înfățișat zeul Dionysos și cei care îl însoțeau. 2. Inflorescență în formă de con de brad. Din fr. thyrse.

◊ Cuvântul aleatoriu:

HÂRZOB, hârzoabe, s.n. (Reg.) 1. Funie groasă folosită la coborârea sau la ridicarea greutăților din adâncime. Expr. (Ironic) (A se crede) coborât cu hârzobul din cer = (a se crede) mult superior celor din jur, a (fi) mândru, îngâmfat./A cădea cu hârzobul din cer = a veni, a pica pe neașteptate; a se realiza de la sine. 2. Ladă care în trecut servea drept scenă și în spatele căreia păpușarul mânuia păpușile; lada păpușilor. 3. Coșuleț din ramuri de brad, în care se păstrează peștii prinși în apele de munte. Din bg. vărzop „legătură”. Sursa: DEX '09 (2009).

Din altă sursă, adică MDA2 (2010), am completat cu:

7. (Bucătărie) Cerc sau vas de forma unui coșuleț sau cupe, atârnat cu un lănțișor de tavan. 8. (Prin extensiune) Policandru. 9. Unealtă ciobănească, cerc de alun cu împletitură de tei sau cânepă, pe care se pune strecurătoarea cu cașul. 10. Tălpi late și foarte lungi, dintr-o potcoavă de lemn pe care se împletesc sfori, folosite la munte pentru a nu se scufunda piciorul în zăpadă. 11. Opincă rău croită. 12. Sfoară cu care se leagă opincile. 13. (P. ex.) Lucru prost făcut. 14. (P. ex) Cal slab. 15. (În expresie) A lega în hârzob - A lega ceva în formă de elipsă. 16. Formațiune anormală în formă de ploscă la coarnele de cerb. 17. Nuia despicată în patru cu care se dau jos fructele din pom.

◊ Cuvântul zilei:

PALOARE, palori, s.f. 1. Culoare, aspect al unei persoane care are fața palidă; faptul de a fi palid; paliditate, gălbeneală. 2. (Rar) Culoare ștearsă, estompată. Din fr. pâleur, it. pallore. Cheia alegerii: S-a născut, în anul 1956, scriitorul și jurnalistul Ioan T. Morar. Printre cărțile sale se numără și volumul de poezii „Paloarea”.

Gânduri bune...

 

    Astăzi, o să scriu aici, pe blogul meu, cu preponderență, urări de sănătate, de liniște sufletească, de pace și belșug pentru toți cei care îmi citesc blogul, dar și pentru cei care nu-l citesc, pentru prieteni, dar și pentru dușmani (nu știu dac am așa ceva, dar...), pentru cunoscuți, dar și pentru necunoscuți. Tuturor le trimit gânduri bune. 

O să trec aici, totuși, și cuvintele din dexonline.ro...

CUVÂNTUL ALEATORIU: ȘPIȚ, șpițuri, s.n. 1. (Tehn.) Unealtă formată dintr-o bară de oțel cu vârful ascuțit, folosită la găurirea pietrelor naturale și artificiale sau la prelucrarea suprafeței lor. 2. (Tipogr.) Linie simplă sau înflorată, care se pune ca ornament la sfârșitul articolelor sau al capitolelor. 3. Nume dat extremității ascuțite sau muchiei unor obiecte, construcții. 4. (Reg.) Țigaret scurt. Din germ. Spitze.

&

ȘPIȚ, șpiți, s. m. Numele unei rase de câini de talie mică, cu păr alb și pufos, cu urechi drepte și bot ascuțit; câine din această rasă. Din germ. Spitz.

CUVÂNTUL ZILEI:

ÎMPISTRI, împistresc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A împodobi o pânză, o cămașă etc. cu desene, cu motive florale etc. de diverse culori; (spec.) A încondeia ouă de Paști. Cf. sl. pĩstriti. 

Cheia alegerii: Paștele Ortodox.

Gânduri „la minut”

     Singurul motiv pentru care scriu astăzi este pentru a nu uita (hm) o întâmplare și niște gânduri legate de ea. Deci, pe la ora șapte fără un sfert, când am deschis fereastra să aerisesc în cameră, am văzut un porumbel (sau un guguștiuc) care se așezase pe cutia mea poștală. Până să mă duc să-mi iau telefonul ca să-i fac o poză „la minut” întru aducere aminte, pasărea a zburat. Ceea ce m-a necăjit un pic, dar apoi m-a dus cu gândul la cuvintele din refrenul unui cântec de demult: „Un minut, tic-tac, a trecut!” Și, de aici, la niște panseuri pseudo-filosofice despre trecerea timpului. Și despre cum am pierdut (și pierd în continuare) niște prilejuri, importante sau mai puțin importante. Când am văzut zburătoarea aceea pe cutia poștală, eram destul de somnoroasă, cam tristă și fără niciun gând dar, pe moment, vreo trei (sau patru?) gânduri s-au îmbulzit în mintea mea. Primul susținea că e un semn bun (mi-a și explicat de ce), al doilea că e ceva obișnuit, pasărea s-a așezat unde i s-a părut că e mai în siguranță, al treilea că porumbelul (sau guguștiucul) obosise și se odihnea acolo câteva minute. În fine, al patrulea gând a sugerat, ironic, că poate Poșta Română a început să folosească porumbei (sau guguștiuci?!) voiajori pentru a duce corespondența. Gândul ăsta de pe urmă a luat un premiu de la mine...

Gândurilor mele le e cam greață

MOTTO: „Înghite o broască dimineața și sigur nu vei întâlni nimic mai dezgustător în tot restul zilei.” (Nicholas Chamfort)

Mi-am „adaptat” (sau, ca să-mi fac singură în necaz, „updatat”) postarea de astăzi, pornind de la cuvântul aleatoriu. Acesta m-a făcut să mă gândesc la vomitat/ vomă și e clar că mi-a accentuat „greața existențială” pe care deja o aveam (mda, acum încerc să „mă dau mare”, dar asta chiar mi-a reamintit, minunea minunilor, de Jean-Paul Sartre și de romanul său din 1938, „La Nausée”, citit de mine cândva, acum muuuulți ani, în studenție). Metaforic vorbind, unele instituții ale Statului, cu Parlamentul în frunte, eu zic că ar trebui că aibă niște vomitorii. Dar, stați așa, cred că ele sunt vomitoriile... 

VOMITORIU, vomitorii, s.n. (în Antichitatea romană) Loc pe unde ieșea lumea din circ după terminarea spectacolului. – Din lat. vomitorium. Sursa: DEX '09 (2009) 

Rezumat generat de IA: 

Legătura dintre cuvântul „a vomita” (a voma) și „vomitorium” (vomitoriu) este, în cea mai mare parte, o neînțelegere populară modernă, bazată pe etimologie, dar diferită ca sens istoric. Iată adevărul despre cele două noțiuni:

Sensul etimologic: Ambele cuvinte provin din latinescul vomere (a vărsa/a scuipa afară). În latină, vomitorium însemna un pasaj larg de acces (coridor sau ieșire) în amfiteatrele romane, prin care mulțimea de oameni „se vărsa” rapid afară la finalul spectacolului. (...) 

Mitul despre Roma Antică: Contrar concepției greșite (popularizată de romane sau articole istorice eronate), un vomitorium nu era o cameră specială unde romanii bogați mergeau să vomite mâncarea pentru a face loc alteia în timpul ospețelor. (...) 

Legătura metaforică: Numele vine de la acțiunea de a scoate foarte repede o mare cantitate de oameni dintr-un spațiu, la fel cum o persoană „varsă” conținutul stomacului. Este o metaforă arhitecturală, nu una funcțională legată de digestie.

Cuvântul zilei:

RĂSCOLITOR, RĂSCOLITOARE, răscolitori, răscolitoare, adj. Care trezește amintiri, emoții; tulburător. – Răscoli + suf. -tor. Cheia alegerii: S-a născut, în anul 1969, cântăreața portugheză de muzică fado Dulce Pontes.

P. S.

  # Sébastien-Roch Nicolas de Chamfort (1741 - 1794) a fost un scriitor francez din perioada Revoluției franceze, căreia i-a fost susținător. În scrierile sale („Maximes et pensées, caractères et anecdotes”, „Elogiu lui Moliere”), de un caracter pesimist, cinic și caustic, a criticat moravurile societății și excesele Revoluției. (Wikipedia)

   #  Nu am găsit prea multe despre Dulce Pontes, dar i-am ascultat câteva cântece. Wikipedia zice așa: „este o compozitoare și cântăreață portugheză de fado, care cântă și în alte stiluri muzicale, inclusiv muzică pop, populară și clasică”.

  # Revenind la realitate, fără nicio implicație metaforică, mă duc să-mi fac un ceai de ghimbir, cu miere, lămâie și turmenic.

Gândurile mele vor să citească mai mult...

Cartea bună e ca o conversație cu un om deștept. (Lev Tolstoi)

Cărțile sunt oglinzi: vezi în ele ceea ce ai deja înlăuntrul tău. (Carlos Ruiz Zafón)

Citim ca să știm că nu suntem singuri. (C.S. Lewis)

O casă plină cu cărți este cel mai bun loc pentru a trăi. (Seth Godin)

Probabil că nu există zile mai fericite din copilărie decât cele petrecute citind o carte extraordinară. (Marcel Proust)

💌 📖 Am cam exagerat cu motto-urile referitoare la cărți și citit, dar mi-au plăcut toate, așa că... Dar trebuie să mărturisesc că, în acest moment al vieții mele, nu mai citesc cât aș vrea, și asta din diverse motive, unele serioase, altele destul de false sau neîntemeiate. Mă refer la cititul cărților, căci ele sunt importante. Cuvintele de azi (din Dexonline), un fragment dintr-un articol și niște glume, cam asta a fost lectura mea pe ziua de azi.

💌Cuvântul aleatoriu: (A) PROBOZI, probozesc, vb. IV. Tranz. (Înv., reg. și fam.) A mustra, a dojeni, a certa pe cineva; a face de rușine; a ocărî. – Din sl. proobraziti.

💌Cuvântul zilei: SAVANTLÂC, savantlâcuri, s.n.1. (Fam.) Erudiție; (depreciativ) Pedanterie, prețiozitate. 2. Preocupare științifică. Savant + suf. -lâc. Cheia alegerii: Ziua Academiei Române.💌 📖 Într-un articol din anul 2017, intitulat „Cinci cuvinte care îți demonstrează cu nu știi limba română așa de bine”, am găsit câteva lucruri interesante, dar și unele îngrijorătoare. Cele cinci cuvinte la care se referea articolul sunt: grizonant, ă (folosim mai des „grizonat”), patetic, ă (i se dă un alt sens decât cel corect), repercusiune, i (nu „repercursiune”, cum se folosește), cicatrice (plural cicatrice/ dar și cicatrici), cireașă (plural cireși/ dar și cireșe). Și acum partea care m-a pus pe gânduri (și asta era cu nouă ani în urmă, acum e mai gravă situația):

În România, gradul de analfabetism este de aproximativ 40%. O altă clasificare împarte țara în 44,2% români cu un nivel scăzut de educație, 41,4% studii de nivel mediu și doar 14,4% dintre conaționali au absolvit studii superioare. (...) Totuși, indiferent de nivelul de educație, probabil fiecărui om i s-a întâmplat, măcar o dată în viață, să își dea seama că în vocabularul lui există minimum un cuvânt pe care îl pronunță greșit, folosește greșit varianta de plural sau îl înțelege și îl folosește greșit. Noi am făcut o listă cu primele cinci cuvinte care ne-au venit în minte și pe care le auzim eronate cel mai des în diverse contexte.

Sursa: https://ziare.com/magazin/inedit/

📍 Glume:
Așteptând într-o gară, un bărbat căra doi bebeluși, câte unul sub fiecare braț. La un moment dat, vine o femeie, se uită la cei doi copii și nu se poate stăpâni să nu întrebe:
- Vai, dar sunt așa de drăguți! Cum îi cheamă?
- Habar n-am!
- Dar sunt băieți, fetițe? Sau băiat și fetiță?

- Habar n-am!

- Nu știi? Păi, ce fel de tată ești, domnule?! Și cum îi duci așa, sub braț, este revoltător!

- Nu sunt tatăl lor, doamnă. Eu sunt doar vânzător de prezervative. Ăștia sunt două reclamații pe care le duc la firma la care lucrez!

&

Doi prieteni stau la „un pahar de vorbă”:
- Cum e, măi, să fii însurat?
- Super tare, mă simt de parcă aș avea iarăși 16 ani...
- Adică?
- Fumez în toaletă, beau pe ascuns, cer voie să ies cu prietenii. Știi și tu sentimentul...
&
Soțul și soția au o mică ceartă. Ea îi reproșează:
- Se pare că pe primul loc la tine este fotbalul și abia pe locul doi sunt eu.
- Greșit, draga mea! Pe locul doi este pescuitul...
&
În magazinul de covoare:
- Am nevoie de un covor care să se murdărească mai greu, pentru camera copiilor.
- Câți copii aveți?
- Șapte.
- Știți ce, mai bine asfaltați...
&

Doi prieteni stau de vorbă, la o bere:

- Măi, omule, aseară am băut șapte beri, o juma' de litru de rom și o jumate de coniac. Pe urmă am mâncat și un măr.

- Și, ai fost mahmur, nu?
- Păi, da, azi dimineață am zis că mor.
- Frate, trebuie să iei măsuri...
- Da, m-am hotărât, nu mai mănânc mere în viața mea!

Un feleștioc pentru niște gânduri...

„Singurătatea nu înseamnă să nu ai oameni în jur, ci să nu poţi comunica lucruri care contează pentru tine, sau să te abții să exprimi anumite puncte de vedere pentru că alții le găsesc imposibil de acceptat.” (Carl Gustav Jung)

Am reluat astăzi, din postări mai vechi, poza de mai sus, motto-ul și glumele, da, recunosc. Dar mi s-au părut potrivite (din nou). De ce? Păi, s-o luăm pe firul gândirii mele... Ieri am primit pensia. În lei, nu în euro, dar dacă ar fi fost în moneda UE, „pachețelul” meu cu fundiță roșie ar fi constat din doar din șase bancnote. Spusele lui Jung mi se aplică, uneori, precum „marca pe scrisoare”, dar bănuiesc (și, mda, trag nădejde) că nu sunt singura care se simte așa, când și când. Însă refuz categoric să mă mai învinovățesc că simt așa. Cuvintele din Dexonline mi-au readus în minte câte o replică din filme și, căutând glume mai noi, am dat de muuulte citate care mi-au plăcut. Cam asta-i tot!

# Cuvântul alternativ:

FELEȘTIOC, feleștiocuri, s.n. (Reg.) Pămătuf cu care se unge osia căruței sau bocancii. Et. nec. Sursa: DEX '09 (2009).

Feleștioc n. Mold. 1. fitil pentru opaiț; 2. bețișor cu o cârpă la un capăt cu care țăranul unge osia carului; muia feleștiocul în strachina cu dohot CR. [Pare un compromis între felezău și sfeștoc]. Sursa: Șăineanu, ed. VI (1929).

NOTĂ: Replica potrivită ar fi „Houston, avem o problemă” și e din filmul Apollo 13. Problema este că nu știam ce-i „feleștiocul”, iar definiția lui Șăineanu m-a dus la alte cuvinte „misterioase”: dohot, adică păcură, felezău, un fel de măturică și, în fine, sfeștoc, mănunchi de busuioc pentru stropitul cu apă sfințită.

# Cuvântul zilei (de ieri):

PATERN, -Ă, paterni, -e, adj. Care aparține tatălui, privitor la tată, de tată, părintesc; după tată. ♦ (Adverbial) Ca un tată, cu sentimente de tată. Din fr. paterne, lat. paternus. Cheia alegerii: S-a născut, în anul 1975, actorul chiliano-american Pedro Pascal. A devenit cunoscut internațional datorită rolurilor sale de figură paternă adoptivă în serialele science fiction The Mandalorian (2019–2023) și The Last of Us (2023–prezent).

NOTĂ: Nu intru în amănunte, dar termenul ăsta (adverbialul „ca un tată”) m-a dus imediat cu gândul la filmul „Secretul lui Bachus”, în regia lui Geo Saizescu, și la celebra replică: „Vai, aceste cuvinte ne doare!”

# Cuvântul zilei (azi):

DESAGĂ, desagi, s.f. Traistă formată din două părți, care se poartă pe umăr sau pe șa. ♦ Fiecare dintre cele două părți ale acestui obiect; p. ext. traistă. [Var.: desag s.m.] Din ngr. disákki(on), bg. disagi. Cheia alegerii: În 1860, cele aproximativ 186 de stații Pony Express se aflau la o distanță de aproximativ 16-24 km una de cealaltă de-a lungul traseului Pony Express. La fiecare stație, călărețul expresului își schimba calul cu un cal nou, mânca ceva și lua cu el doar desaga poștală numită mochila. Angajatorii subliniau importanța desagii. Spuneau adesea că, dacă aceasta se va întâmpla, calul și călărețul ar trebui să piară înaintea mochilei. Desaga era aruncată peste șa și ținută în loc de greutatea călărețului care stătea pe ea.

NOTĂ: Replica „Ce avem noi aici?” din filmul „Brigada Diverse”...

Citatele zilei (https://www.postmodern.ro/articol/citate-din-carti/):

Niciodată un fulg de nea dintr-o avalanșă nu se va simți vinovat pentru avalanșă. – Voltaire

Am ieșit cu lanterna pe afară, ca să mă caut pe mine însămi. – Emily Dickinson

Să trăiești e unul dintre cele mai rare lucruri din lume. Cei mai mulți dintre oameni doar există. – Oscar Wilde

Nu contează ce privești, contează ce vezi. – Thoreau

În final, toți devenim povești. – Margaret Atwood

Experiența e cel mai dur profesor. Mai întâi îți dă testul și apoi lecția pe care trebuia să o înveți. – Oscar Wilde

Călătoriile te fac modest. Pentru că vezi ce loc minuscul ocupi de fapt pe această lume. – Gustave Flaubert

Dacă nu vom încheia războiul, războiul ne va termina pe noi. – H.G. WellsPromit că nu voi renunța niciodată și că voi muri țipând și râzând. – Jack Kerouac

Și îmi dau seama că oriunde m-aș afla, într-o cameră mică plină de gânduri sau în acest univers plin de stele și munți, totul este în mintea mea. – Jack Kerouac

😊 Glumele zilei:
Un tip îi povestește amicului său:

- Până la urmă s-a dovedit că bebelușul pe care îl creșteam de două săptămâni nu era al meu. Cică a fost nu știu ce încurcatură la spital. Sincer să fiu, m-am gandit și eu la treaba asta. Eu mă dusesem acolo doar ca să-mi scoată gipsul!

😊

Doi vecini stau de vorbă:
- Câinele meu, după cum știi, urmărea toți oamenii pe bicicletă.
- Și, ce-ai făcut?
- Într-un final a trebuit să-i ascund bicicleta!
😃
Într-un restaurant, orchestra începe să cânte. Clientul, arătând felul de mâncare pe care l-a servit chelnerul, întreabă:
- Ce-i asta?
Chelnerul, atent la orchestră:

- E o bucată din "Văduva veselă", domnule...

😃

SFAT: Un bărbat trebuie să aibă în portofel o poză cu iubita/ soția lui și, când are un moment mai greu, să scoată poza, să se uite la ea și să-și spună: „Dacă pot trăi cu nebuna asta, pot orice!”

Gânduri despre...

 (Poza zilei)

Păcăleala zilei: 

Nu scriu mai nimic aici, căci am tot „postat” pe Facebook până acum.  Știu (adică, mai degrabă, sper) că vreo două-trei persoane, din când în când,  îmi citesc postările de pe blog. Păcăleala că „nu scriu mai nimic aici” (dar iată că scriu, totuși) nu este pentru aceste răbdătoare persoane (cărora le mulțumesc încă o dată, pe această cale), ci pentru mine. Gândurile mele de astăzi m-au păcălit, cerându-mi să vin repede la blog și, când am ajuns aici, au strigat toate, zâmbind: „PĂCĂLEALĂ DE 1 APRILIE!” Mda, m-am cam obișnuit cu asta. Din păcate, nu numai gândurile mele mă păcălesc (mint, dezamăgesc), ci și unii oameni, în toate zilele din an...

Citatul zilei: 

„Marea problemă legată de păcăleli este că ajung adeseori să câștige în alegeri.” (Will Rogers)

Glumele zilei:

+

Doi prieteni discută:
- Psihologul mi-a recomandat o metodă foarte bună pentru a adormi, atunci când am insomnii.
- Da? Ce anume faci?
- Păi, număr până la 3 și apoi adorm instantaneu.
- Incredibil! Și funcționează mereu?
- Nu întotdeauna. Ieri, de exemplu, am numărat până la 4 dimineața.
+

Socrul mic se întoarce obosit de la câmp, intră în casă şi, în capul scărilor, îşi întâlnește ginerele. Fără cuvinte, socrul ridică mâna dreaptă, o îndoaie sub forma literei „S”, rotește ușor palma din încheietura mâinii şi se uită întrebător la ginere. Acesta, tot fără un cuvânt, ridică ambele brațe şi rotește palmele cum făcuse și socru-său. Și acum, traducerea gesturilor:

Socrul: Este acasă vipera?
Ginerele: Mda, îs acasă amândouă!
+
Doi tractoriști scot pită, slană, bat o ceapă de roata de la tractor şi se așază tacticos să mănânce. Vine șeful, turbat de nervi, şi îi întreabă răstit:
- Măi, voi de ce nu semănați?!
Unul dintre ei, nedumerit, îi răspunde:
- No, d'apăi noi nu suntem frați!
+

O blondă, o negresă și o roșcată călătoresc „la negru” cu un vapor, ascunse în cală. Paznicul controlează cala vaporului înainte de plecare și cele trei se ascund în sacii din încăpere. Cu câte un șut, marinarul controlează sacii de pe jos.

Negresa strigă din sac:
– Miau, miau!
Omul pleacă mai departe.
Roșcata:
– Ham, ham, ham!
Marinarul trece mai încolo. Ajunge la blondă și, după șutul de rigoare, aude:
– Cartofi, cartofi!
+
Soția către soț:
- Ce cuplu frumos sunt noii noștri vecini! El o sărută și îi aduce flori în fiecare zi. Tu de ce nu faci la fel?
- Dragă, dar nici măcar n-o cunosc!
+
Într-o parcare, doi bărbați se bat pe viață și pe moarte. Lângă ei, un copil striga cât îl ținea gura:
- Tată! Tată!
Vine un polițist și-l întreabă pe copil:
- Puștiule, care dintre ei e tatăl tău?
- Nu știu, că d-aia se bat!
+
Discuție între doi amici, după un chef de pomină:
- Hai, măi, că nu eram chiar așa de beat...

- Omule, ai intrat dezbrăcat în dulap şi ai zis: „Mă duc în Narnia!”