Gânduri despre...

 (Poza zilei)

Păcăleala zilei: 

Nu scriu mai nimic aici, căci am tot „postat” pe Facebook până acum.  Știu (adică, mai degrabă, sper) că vreo două-trei persoane, din când în când,  îmi citesc postările de pe blog. Păcăleala că „nu scriu mai nimic aici” (dar iată că scriu, totuși) nu este pentru aceste răbdătoare persoane (cărora le mulțumesc încă o dată, pe această cale), ci pentru mine. Gândurile mele de astăzi m-au păcălit, cerându-mi să vin repede la blog și, când am ajuns aici, au strigat toate, zâmbind: „PĂCĂLEALĂ DE 1 APRILIE!” Mda, m-am cam obișnuit cu asta. Din păcate, nu numai gândurile mele mă păcălesc (mint, dezamăgesc), ci și unii oameni, în toate zilele din an...

Citatul zilei: 

„Marea problemă legată de păcăleli este că ajung adeseori să câștige în alegeri.” (Will Rogers)

Glumele zilei:

+

Doi prieteni discută:
- Psihologul mi-a recomandat o metodă foarte bună pentru a adormi, atunci când am insomnii.
- Da? Ce anume faci?
- Păi, număr până la 3 și apoi adorm instantaneu.
- Incredibil! Și funcționează mereu?
- Nu întotdeauna. Ieri, de exemplu, am numărat până la 4 dimineața.
+

Socrul mic se întoarce obosit de la câmp, intră în casă şi, în capul scărilor, îşi întâlnește ginerele. Fără cuvinte, socrul ridică mâna dreaptă, o îndoaie sub forma literei „S”, rotește ușor palma din încheietura mâinii şi se uită întrebător la ginere. Acesta, tot fără un cuvânt, ridică ambele brațe şi rotește palmele cum făcuse și socru-său. Și acum, traducerea gesturilor:

Socrul: Este acasă vipera?
Ginerele: Mda, îs acasă amândouă!
+
Doi tractoriști scot pită, slană, bat o ceapă de roata de la tractor şi se așază tacticos să mănânce. Vine șeful, turbat de nervi, şi îi întreabă răstit:
- Măi, voi de ce nu semănați?!
Unul dintre ei, nedumerit, îi răspunde:
- No, d'apăi noi nu suntem frați!
+

O blondă, o negresă și o roșcată călătoresc „la negru” cu un vapor, ascunse în cală. Paznicul controlează cala vaporului înainte de plecare și cele trei se ascund în sacii din încăpere. Cu câte un șut, marinarul controlează sacii de pe jos.

Negresa strigă din sac:
– Miau, miau!
Omul pleacă mai departe.
Roșcata:
– Ham, ham, ham!
Marinarul trece mai încolo. Ajunge la blondă și, după șutul de rigoare, aude:
– Cartofi, cartofi!
+
Soția către soț:
- Ce cuplu frumos sunt noii noștri vecini! El o sărută și îi aduce flori în fiecare zi. Tu de ce nu faci la fel?
- Dragă, dar nici măcar n-o cunosc!
+
Într-o parcare, doi bărbați se bat pe viață și pe moarte. Lângă ei, un copil striga cât îl ținea gura:
- Tată! Tată!
Vine un polițist și-l întreabă pe copil:
- Puștiule, care dintre ei e tatăl tău?
- Nu știu, că d-aia se bat!
+
Discuție între doi amici, după un chef de pomină:
- Hai, măi, că nu eram chiar așa de beat...

- Omule, ai intrat dezbrăcat în dulap şi ai zis: „Mă duc în Narnia!”

Vreo zece gânduri ce se chinuie să pronunțe corect „șicagău”

„Cele mai puternice cuvinte din univers sunt cele pe care le foloseşti atunci când vorbeşti cu tine.” (Karen Salmansohn)

Eram hotărâtă astăzi, pe la ora șase, să scriu cuvintele din Dexonline pe Facebook, plus câteva cuvinte despre eternul Nichita. Nu și pe blog, pe principiul „ce e mult, strică”. Dispoziția mea era, ca să zic așa, neutră. Dar explicația primului cuvânt alternativ din dexonline.ro (căci „dau cu zarul” de mai multe ori), dată de Lazăr Șăineanu, m-a făcut să râd în hohote și iată-mă, peste o oră, cu dispoziția „pe plus”, scriind despre Chicago. Am mai râs o dată când mi-a venit ideea titlului. Nu mai comentez nimic, pentru că cele zece gânduri au trecut la pronunția cuvântului „quinoa” (keen-wah). Uau! Și nici nu o să-mi transform postarea într-o lecție de istorie, geografie sau geopolitică, pur și simplu scriu ce mi-a venit mie în minte despre acest oraș...

!!!

Chicago nume (citit Cicago), oraș în Statele-Unite din America, pe lacul Michigan; 2.786.000 loc. Cărnuri sărate și afumate. Sursa: Șăineanu, ed. VI (1929).

!!!

CHICAGO [șicágəu], oraș în nordul S.U.A. (Illinois), port (22,9 mil. tone - 1990) la Lacul Michigan; 8,18 mil. loc. (1988, cu suburbiile Gary, South Chicago, East Chicago). Mare nod de comunicații. Nouă aeroporturi (O’Hare, cel mai mare din lume – 59,1 mil. pasageri, 1989). Piață mondială pentru animale și grâu. Mare centru financiar și industrial: combinate siderurgice, constr. de aparataj electrotehnic și electronic (uzinele concernului „Zenith”), mașini agricole, utilaj greu (uzinele concernului „International Harverster”), vagoane, locomotive și motoare Diesel (uzinele concernului „Pullman”), ind. chimică, prelucr. petrolului, mase plastice, conserve de carne (mari abatoare). Important centru cultural (universități, institut de arte frumoase, muzeu de istorie naturală). Aici a avut loc, la 1 mai 1886, o grevă în amintirea căreia muncitorii din multe țări ale lumii sărbătoresc ziua de 1 Mai. Sursa: DE (1993-2009).

!!!

„Chicago” este un musical american cu muzică de John Kander, versuri de Fred Ebb și libret de Ebb și Bob Fosse.”

!!!

„Chicago” este un film muzical din 2002, adaptat de la muzicalul satiric cu același nume, explorând tema celebrității, scandalului și a corupției din Jazz-ul din orașul Chicago. Regizat și având coregrafia realizată de Rob Marshall și adaptat de scenaristul Bill Condon, „Chicago” a câștigat șase premii Oscar în 2003, inclusiv premiul pentru cel mai bun film. Filmul a fost primul muzical care a câștigat premiul pentru cel mai bun film de la „Oliver!” din 1969. Acțiunea din „Chicago” se centrează în jurul lui Roxie Hart și Velma Kelly, două criminale pasionale care se aflau în închisoare așteptându-și procesele pentru crimă în orașul Chicago din anii 1920. Velma, actriță de vodevil, și Roxie, o soție casnică cu aspirații de a avea aceeași profesie, luptă pentru a câștiga faima care să le ajute să iasă din închisoare. Rolurile principale din film sunt interpretate de Renée Zellweger, Richard Gere și Catherine Zeta-Jones, în rolurile secundare jucând Queen Latifah, John C. Reilly, Christine Baranski, Lucy Liu, Taye Diggs, Colm Feore și Mýa Harrison.”

P. S. 

!!!  Karen Salmansohn este o autoare cu bestselleruri de cărți de autoajutorare.

!!!  Glume (fără legătură cu „tema zilei”...)

La tribunal:

- Cum ai putut să-ți lovești soția?! strigă judecatorul către inculpat. Numai noi avem dreptul să aplicăm pedepse. 

- N-am nimic împotrivă, bateți-o și dumneavoastră...

!

Patronul unei companii discută cu un tânăr care caută de lucru:

– În primul rând, trebuie să spun că firma noastră este foarte obsedată de curăţenie. Ai avut grijă să-ți cureți pantofii pe covoraş înainte de a intra aici?

– Desigur, am făcut-o, răspunde tânărul.

– În al doilea rând, cerem colaboratorilor noștri să fie sinceri. Ești un om sincer?

– Cu siguranță, sunt un om foarte sincer, răspunde tânărul.

– Foarte bine, spune patronul, dar există o mică problemă. Noi nu avem niciun covor la intrare...

!

- Ioane, cumpăratu-ți-ai mașină?

- Cumpărat, Vasile!

- Ce culoare?

- Apăi, mă Vasile, ai văz't tu ceriul la apusu' soarelui?

- Văzut-am!

- Ei, tăt așe, ni, numa' că verde.

Câteva gânduri cam păguboase

MOTTO: „Răbdarea înseamnă să-ţi înfrângi pornirea către cele şapte simţăminte: ură, adoraţie, nelinişte, mânie, tristeţe, teamă, bucurie. Dacă nu te laşi cuprins de ele, înseamnă că ai răbdare, că eşti liniştit şi atunci vei înţelege în curând tot mersul lucrurilor şi vei fi în armonie cu eternitatea.” (James Clavell, în romanul „Shogun”)

Am reluat astăzi citatul acesta din cartea lui Clavell pentru a-mi reaminti că eu nu sunt o persoană așa de răbdătoare cum îmi place să cred (ca să fiu sinceră, mă încadrez în categoria „la jumate”, dar fără accente publicitare). Pentru o ilustrare cu iz autoironic, am pus (ca nuca-n perete) poza cu un restaurant din Dubai, loc unde eu nu voi ajunge niciodată (nu că mi-aș dori foarte tare să ajung). Și asta ca să nu intru iarăși în „atmosfera șogunească” a romanului amintit, despre care am făcut vorbire până am răgușit. Și am și scris până când am plictisit pe toată lumea. În continuare, vor „defila” cuvintele aleatorii de azi și de ieri, cuvintele zilei (de ieri și de azi) și câteva glume...

Cuvinte aleatorii:

ACVILON s.n. Vânt de miazănoapte; crivăț. – Din fr. aquilon, lat. aquilo, -onis.

(A) PĂGUBI, păgubesc, vb. IV. Intranz. A suferi o pagubă, a fi lipsit de un bun sau de un câștig. ♦ (Tranzitiv) A pricinui cuiva o pagubă; a lipsi pe cineva de un câștig sau de un bun al său. – Din pagubă. (Nota mea: de aici și „păgubos, păguboasă”)

Cuvântul zilei (ieri):

MICROCOSM, microcosmuri s.n. (rar) 1) Imagine a lumii cu dimensiuni reduse; microunivers. 2) Univers al omului ca parte componentă a lumii; microunivers. /microcosme, lat. microcosmus. 

Cheia alegerii: În 1974, lângă Xi’an, câțiva fermieri chinezi descoperă Armata de Teracotă, o colecție de peste opt mii de statui din lut reprezentând războinici, îngropate cu scopul de a-l proteja în viața de apoi pe primul împărat al Chinei, Qin Shi Huang. Necropola a fost construită ca un microcosm al complexului imperial al împăratului și acoperă o suprafață de 98 de kilometri pătrați în jurul movilei funerare. 

Cuvântul zilei (azi):

STABILIMENT s.n. [At: CR (1829), 141/5 / V: (îvr) ~averimânt / Pl: stabilimente, (înv) ~uri / E: it stabilimento] (Iuz; de obicei cu determinări care indică felul) 1. Nume generic pentru așezăminte, instalații, întreprinderi comerciale, industriale etc. 2. (Pex) Localul unui așezământ, al unei instituții, întreprinderi etc. 3. Casă de prostituție. Cheia alegerii: În anul 1879 s-a înființat Academia Română. (Nota mea: Apropo de punctul trei, de acum înainte, așa voi numi clădirea destinată Parlamentului, „stabiliment”, deși i se potrivește și „balamuc”)

Bancuri:

La teatrul de păpuși, pe scenă, intră păpușarul (ventriloc) cu o păpușă-rățușcă pe mână. După câteva alte glume, rățușca deschide ciocul și „zice”:

– Și acum am să vă spun un banc cu polițiști!
Din sală se ridică un polițist:
– Ajunge! M-am săturat! Nu e drept, mereu se face mișto de noi, polițiștii!
Păpușarul, roșind, își cere scuze. Polițistul îi spune, nervos:
– Eu n-am treabă cu dumneata, căci pari om serios, eu cu nenorocita aia de rățușcă vorbesc!
#

A doua zi după un chef teribil cu bere rece ca gheaţa, Marcel, foarte răguşit, merge la prietenul lui de pahar, Valeriu. Sună şi în uşă apare soţia acestuia.

- Vali e acasă? abia poate să şoptescă Marcel.

La fel de misterios, doamna şopteşte:

- Nu, intră repede, să nu ne vadă careva...
#
Sună un tip la poliție:
- Mi s-a furat mașina. Dimineață, când m-am trezit, nu mi-am mai găsit mașina, ci numai husa.
- Ce mașină era?
- Un TICO.
- Ați scuturat bine husa?
#

Discuție între doi amici

– Ce-ai, măi omule, de ești așa supărat?

– Cum dracu’ să nu fiu supărat! Ieri m-am întors mai devreme acasă de la lucru și am găsit-o pe nevastă-mea în pat cu un chinez!

– Aoleu! Și? Ce i-ai zis?

– Păi, ce dracu’ să-i zic, ce, eu știu chineza?!

Gânduri cu petec...

MOTTO: „Ferește-te de omul care nu vorbește și de câinele care nu latră.” (Proverb al indienilor cheyenne)

(...) Din foaaarte muuuulte cauze (obiective, subiective și, în fine, unele chiar banale și fără rost), nu am mai scris pe blog de vreo cinci zile. Mă rog, asta n-ar fi o „tragedie”, dar mi-am notat, în zilele astea cinci, cam ce-aș vrea să scriu aici. Și, desigur, am rătăcit hârtiuțele pe care am scris în fugă câteva idei și câteva cuvinte „insolite” găsite pe dexonline.ro sau întâlnite prin rebusuri. Mda, asta e cam tragic! Ca prin minune, mi-a rămas, ascuns într-un ungher al minții, cuvântul următor:

EPÁCTĂ, epacte, s.f. Număr de zile care trebuie adăugat unui an lunar pentru a-l face să concorde cu anul solar. Din fr. épacte. Sursa: DEX '09 (2009).

&

(...) Am observat că, de obicei, vin la blogul meu și încep prin a „spune” că nu prea am subiecte „ca lumea” de scris, sau mă vait că gândurile mele nu mă ajută deloc, că vremea e așa și pe dincolo, că vremurile mă fac să-mi pierd și puținul curaj pe care-l mai am, că simțul umorului vrea cu tot dinadinsul să mă părăsească, că e arșiță, că plouă prea mult, că „de ce nu ninge”, „de ce nu mai sunt ierni adevărate”, că „oamenii e răi” și alte asemenea mărunte sau mai mari prilejuri de cârcotit și văicăreală. Recunosc că, uneori, mă alint. Sau exagerez. Dar astăzi, culmea, toate gândurile mele chiar s-au îmbulzit la ghișeele minții, grăbindu-se să fie trecute aici. M-au zăpăcit de cap, așa că o să mă ocup de cu totul altceva...

&

(...) Din cauză de căldură și de oboseală (sau, după cum titrează disperate ziarele, pentru că este „cod roșu de caniculă și disconfort termic”), astăzi nu prea aveam de gând să scriu, mai cu seamă că doar un neuron amărât mai hălăduia pe coridoarele minții mele. Restul se bălăceau într-o piscină imginată de ele (cred că prin Hawaii) sau dormeau. Ei bine, asta mi-a amintit de zicerea cu „neuronul singuratic”. L-am întrebat pe Mister Google ce-i cu ea (cu zicerea, adică de unde provine) și el mi-a oferit oarece bancuri (cam indecente), citate din înțelepciunea lui Gigi Becali, câteva replici dure de pe la „tocșouri” politice, deci nimic clar și lămuritor. Bun, trec mai departe, căci n-am energie să mai insist.

☺
Mama își sună fiul și-l întreabă:
– Unde ești?!
– La un club de strip-tease, răspunde fiul.
Mama:
– Aha, ai văzut deja ceva ce nu trebuia să vezi?
Fiul:
– Hm, mda.
Mama:
– Pe taică-tău, nu? 
Fiul:
- Pe soră-mea... 

☺
- De când maică-ta s-a dus, îmi e foarte greu să am grijă de voi și de casă...
- Hai, măi tată, că s-a dus să facă un duș!
- Nu contează, mi-e foarte greu!
☺
Un bărbat spală vasele. Fiul său se apropie și-l întreabă:
- Tăticule, ce este acela un "bigam"?

- Păi, dragul meu, este un idiot care spală de două ori mai multe vase decât mine...

Notă explicativă: Nu sunt sigură că indianul din imagine e chiar din neamul cheyenne, dar știu sigur unde și pe cine vreau eu să țintească cu arcul. Cred că și domniile voastre știu. Citatul m-a uns la inimă, căci eu vorbesc destul de mult, deși uneori cam fără rost, iar partea cu „câinele care nu latră”, gândesc că e-n regulă, atâta timp cât nu mârâie și are spume albe la bot. Cele trei fragmente sunt din niște postări ale mele din mai, iunie și iulie 2022. Glumele sunt, ca de obicei, vechi. N-am niciun chef. E duminică și plouă de vreo două zile. Deci, gata!

Niște gânduri la început de uĭchend

 

MOTTO: „Te maturizezi în ziua în care râzi pentru prima dată cu adevărat de tine însuți.”

(Ethel Barrymore)

RELUAREA ZILEI 

Pe la jumătatea lunii martie 2023, postam pe blog cuvintele astea:

De vreo săptămână tot încerc să scriu ceva, dar toate tentativele mele au eșuat lamentabil. Nu-mi mai reușește nici așa-zisa „gândire pozitivă” (adică, în traducere liberă, încercarea de a mă minți singură), nu-mi mai reușesc nici obișnuitele încurajări (gen „Zoe, Zoe, fii bărbată!”), în fine, nu-mi reușește mai nimic. Astăzi, de exemplu, nu mi-a reușit nici „spectacolul” de dimineață, din fața oglinzii, ăla cu „sunt sănătoasă, sunt bogată, sunt tânără, sunt optimistă, sunt frumoasă, sunt isteață, sunt haioasă etcaetera”, repetate până mă fac să zâmbesc, căci nu, nu prea mi-a venit să râd și nici nu m-am „autosugestionat” destul de mult ca să mă (în)cred. În fine, poate e doar o „fază”...

(...) Căutând un nou serial pe care să-l vizionez (hm, de pe site-uri care piratează, dar nu-mi pasă), găsesc propoziția „pentru cei care vor să facă binging”, care mă bagă total în ceață și-mi dă o ușoară stare nervoasă. Am căutat traducerea, era ceva în sensul de a te lăcomi, a mânca prea mult, ceva în exces. Am găsit și explicația următoare, care m-a mai lămurit: „Binge-watching sau # binging este o expresie nouă, preluată din limba engleză, care se referă la nevoia de a vedea filme în continuu, de exemplu mai multe episoade la rând dintr-un film serial.” Mda...

(...) Spre bucuria mea, ideea de a pune azi acest titlu, de o autoironie supremă, m-a făcut să zâmbesc, ceea ce înseamnă că sunt pe drumul cel bun și, poate, așa cum se spune în motto, chiar încep să mă maturizez. (Titlul postării: „Gânduri # binging”)

UPDATE (Adicătelea, actualizare): Acum, după trei ani, încă mai am dimineți în care „îmi plouă și-mi ninge”, dar nu le mai acord o așa de mare atenție. Azi, de exemplu, plouă. Nu „îmi plouă”, pur și simplu plouă afară și e vânt puternic. Dar chiar mă bucur, pentru că nu prea aveam chef de activitățile „în exterior”, pe care le-am tot executat, de altfel, toată săptămâna asta.

ÎNTREBAREA ZILEI: Cum e corect, „weekend” sau „week-end”? 

Nu că mi-ar păsa foarte tare care-i răspunsul. Și totuși... Eu zic că e mai corect „sfârșit de săptămână”, dar recunosc că termenul englezesc e mai scurt și mai lesnicios. Păreri împărțite, deci înțeleg că îl scrie fiecare cum vrea...

* Weekend, weekenduri, s.n. Sfârșit de săptămână (cuprinzând sâmbătă și duminica), destinat odihnei. [Pronunție: uĭchend. Scris și: week-end. Pl. și: week-end-uri] Cuv. engl. Sursa: DEX '09. 

* În cazul de față, weekend este singura formă corectă a acestui cuvânt, el fiind un neologism adaptat. În viitor este posibil ca acest cuvânt să se scrie cu cratimă sau forma lui să fie alterată într-un alt mod, însă în momentul scrierii acestui articol, „weekend” se scrie fără cratimă.

Sursa: https://scriecorect.ro/weekend-sau-week-end-cum-se-scrie-corect/

CITATUL ZILEI:

„Memoria este modalitatea prin care ne tot repetăm nouă înșine poveștile noastre și spunem celorlalți versiuni cumva diferite ale poveștilor noastre.” (Alice Ann Munro)

GLUMELE ZILEI:

Mesaje pe WhatsApp între un tip și o tipă:

„Ce greu a trecut weekendul ăsta fără tine, iubitule...”
„Așa este, draga mea, hai, că nu mai e mult, ne vedem mâine dimineață la serviciu.”
„Daaa, abia aștept. Să-mi aduci ceva bun.”
„Îți aduc, puiuț, zi-mi ce vrei și îți aduc.”

„Iubi, vreau să-mi aduci niște sarmale, căci nu știu cum le face și ce pune în ele, dar ador sarmalele făcute de nevastă-ta.”

*

Motanul merge acasă, împreună cu iubita lui, după o noapte plină de evenimente. Motanul nu se poate stăpâni şi miaună, sentimental:

– Oh, iubițica mea, aş muri pentru tine!
Pisicuța îi aruncă o privire incitantă şi-l întreabă:
– Bine, bine, dar de câte ori?

*

Un grup de turiști italieni vizitează ruinele unei cetăți medievale din Spania.

- În această cetate a fost arsă de vie, cu foarte mulți ani în urmă, ultima vrăjitoare din Europa, spune ghidul.

- Aiurea! răspunde un turist, uitându-se dintr-o parte la nevastă-sa.

Multe gânduri și nicio nevrica

MOTTO: „Adevărata fericire costă puțin; când costă mult nu e adevărată.” (Francois-René de Chateaubriand)

NEVRICA, nevricale, s.f. (Fam.; mai ales la pl.) Criză de nervi sau de isterie. Din ngr. nevriká.

!!! În dexonline.ro, ăsta a fost cuvântul aleatoriu de astăzi. Forma lui de singular (cu accentul pe a) e simpatică foc, dar se folosește mai rar, deși există. Un termen „înrudit” nu are, sărmanul,  decât forma de plural (istericale, din neogrecescul isteriká). Păi, eu aș zice că am o dimineață fără nevricale (sau istericale), ceea ce vă doresc și domniilor voastre...

!!! Cuvântul zilei (fără comentarii):

STEREOFONIE s.f. Procedeu de reproducere a sunetelor (înregistrate) caracterizat printr-o reconstituire a repartiției spațiale a surselor sonore care dă ascultătorului senzația că se află chiar în apropierea sursei; stereo. [Pr.: ste-re-o-] Din fr. stéréophonie. Cheia alegerii: În 1958, CBS anunță inventarea  înregistrărilor stereofonice.

!!! Căutând niște glume mai vechi, am dat de textul ăsta de acum cinci-șase ani și l-am reluat (cu motto cu tot), căci nu prea mai știam ce să scriu. 

Am hotărât ca serialul meu despre tainele și istoria mămăligii să rămână precum miniseriile acelea englezești, formate din două-trei episoade, și asta pentru că, da, m-am cam plictisit. Am să spun doar de ce am început să „filosofez” pe această temă interesantă și profundă. Săptămâna trecută, căutând un platou mic prin niște cutii în care țin vase, farfurii, ustensile de bucătărie pe care le folosesc mai rar, am dat peste farfuria mea preferată din copilărie. De fapt, am mâncat din ea și în adolescență, până am plecat de-acasă, zburând spre locurile unde am studiat sau am profesat. E destul de banală farfurioara, are pe ea doi ursuleți într-o barcă, și e fabricată la Curtea de Argeș. Aici am să fac o paranteză: nu știu dacă domniile voastre își amintesc, dar, în orașul domnitorilor Basarabi a luat ființă, în 1974, una din cele mai mari fabrici de porțelan din țară, cu venituri uriașe pentru Stat. Apoi, după 1989, „ăștia” au mâncat-o friptă, ca să zic așa. A fost cumpărată de un sirian și, în 2009, a fost închisă definitiv. Nu vreau să mă „încrâncenez” în sfânta zi de duminică, așa că revin la farfurioara mea. Imediat ce am văzut-o, amintirile mi-au năvălit în minte, memoria senzorială a început să zbârnâie, deci am și simțit gustul de laptelui cald, cu mămăligă, pe care-l savuram din ea. „Ca să vezi, am cugetat eu după aceea, monsieur Proust, franțuz celebru, și-a amintit de finețuri fandosite, adică de „madeleines”, și eu, româncă neaoșă și anonimă, m-am dus cu gândul drept la mămăligă!” Mă rog, fiecare cu fericirile și amintirile lui...

GLUMEEEE...

Un tip le spune prietenilor, într-un bar:

- Voi știți, măi, ce înseamnă să te întorci acasă la o femeie care îți dăruiește iubire, afecțiune, tandrețe? Înseamnă că ai greșit casa, asta înseamnă!

@

- Salut, bine că te-am întâlnit! Te rog, poți să-mi împrumuți 1.000 de lei?

- Îmi pare rău, dar n-am atâția bani la mine!

- Dar acasă?

- Acasă, toți sunt bine sănătoși, mulțumesc!

@

Ion și Gheo se întâlnesc în pădure. Gheo ducea în brațe un dihor viu. Ion îl întreabă, curios:

-Mă, Gheo, ce faci, mă, cu dihorul?

Gheo:

-Apăi, mă, la iarnă, când o fi frig, îl pun la picioare să-mi țină de cald.

Ion:

-Mă, Gheo, da` pute, mă!

Gheo:

-No, las, că s-o obișnui el...

@

La recrutare, medicul îi zice unui tip:
- Citește, te rog, cu voce tare ce scrie acolo, pe tablă!
- Care tablă, nu văd nicio tablă!?
- Foarte bine, nici nu e vreo tablă acolo... Apt! Următorul!

Gânduri și matimi

 

„Viața este un spital în care fiecare pacient este obsedat de dorința de a schimba patul.” (Charles Baudelaire)

Ei bine, cuvântul din titlu (nu, nu „gânduri”, celălalt) l-am găsit absolut întâmplător, căutând prin Dexonline, iar imaginea care-l însoțea îi aparține Ramonei. Nu mai știam ce înseamnă (dacă am știut vreodată). Una dintre continuările la cele scrise pe tablă am așezat-o în motto și îi aparține lui Baudelaire. Dacă ar fi să continui eu, ar suna cam așa: „Viața este o chestie foarte complicată, pe care eu rareori o înțeleg.” Mda, ca să-mi treacă ușoara indispoziție cauzată de aceste „incidente”, mi-am căutat repede niște glume. Noi. N-am găsit nimic mai acătării, așa că am apelat tot la „rezerve”. Cuvântul aleatoriu, un verb ce provine dintr-un substantiv, m-a făcut și el „să dau de potcă”. În plus, m-a făcut să-mi aduc aminte de un termen nu prea folosit, „pocie”. Deci, gata, astăzi cred că mi-am învățat lecția...

😃

Lângă cascada Niagara, ghidul se adresează grupului de turiști:

– Dacă doamnele vor binevoi să tacă un moment, o să puteți auzi zgomotul căderii apelor.

😃

Soția intră val-vârtej în bucătărie și începe să zbiere:

– Marceleee, cine-i parașuta aia cu care flirtai tu pe Facebook adineauri? Ți-ai uitat computerul deschis și am citit tot.

– Care parașută, iubito? Ți s-a părut ție...

– Cum adică, mi s-a părut? Ia vino-ncoace, să-ți demonstrez! Uite ultimele mesaje: „Iubițel, abia aștept să ne întâlnim din nou și să ne iubim ca doi nebuni!”. „ȘI EU LA FEL. TE SUN MÂINE, DUPĂ CE PLEACĂ SCORPIA DE-ACASĂ. TE SĂRUT DULCE, MARCEL.” Ia să văd, ce mai ai de zis acum!?

– Draga mea, calmează-te, e o farsă, oricum ăla nu e scrisul meu.

– Cum adică, nu e scrisul tău?

– Păi ce, unde m-ai văzut tu pe mine că scriu cu litere de tipar?!

😃 

Doi tineri de curând căsătoriți se întorc de la serviciu. Acasă, ea spune:

- Iubi, am vești grozave pentru tine. În curând, vom fi trei în această casă.

Soțul vine spre ea cu un zâmbet fericit pe față. Își sărută soția, dar zâmbetul îi dispare când aceasta îi spune:

- Mă bucur că te simți așa, căci de mâine dimineață, mama se mută cu noi.

😃 

– Măi omule, de ce ești așa agitat?

– Nu știu ce să fac, să mă duc sau să nu mă duc mâine la nuntă?

– Dar cine se însoară ?

– Eu!

Cuvântul zilei:

CHIBZUIT, -Ă, chibzuiți, -te, adj. Care judecă o situație cumpănind toate eventualitățile; socotit, cumpănit. Vb. (a) chibzui. Cheia alegerii: S-a născut, în anul 1931, Leonard Nimoy, actor, regizor, poet, muzician și fotograf american. Este cunoscut în principal pentru rolul Spock din serialul Star Trek: Seria Originală și din seria de șase filme care au urmat serialului. Portretizarea lui Spock de către Nimoy, ca un personaj împărțit între logica rigidă și emoții umane reprimate, a avut un impact cultural semnificativ și i-a adus trei nominalizări la premiile Emmy.

Cuvântul aleatoriu:

A (SE) POCI, (mă) pocesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A(-și) schimba în rău înfățișarea sau forma; a (se) urâți, a (se) strâmba, a (se) schimonosi. 2. Tranz. (în superstiții) A desfigura, a sluți; spec. a deochea. 3. Tranz. (Rar) A meni cuiva ceva rău, a cobi. Din potcă.

POTCĂ, potce, s.f. (Pop.) 1. Încurcătură, necaz, supărare; vrajbă, ceartă. Expr. A da de potcă = a da de necaz. 2. Epitet depreciativ pentru o persoană nedezvoltată fizic, urâtă sau schiloadă; pocitanie; p. ext. epitet depreciativ pentru o persoană fără caracter. Din sl. potŭka.

Alte cuvinte:

POCIE, pocii, s. f. (Regional) 1. Par, arac împlîntat în pămînt ca să se poată urca pe el fasolea, mazărea, vița de vie; (la pl.) pari cu care se împrejmuiește un loc; pari cu un mănunchi de iarbă în vîrf, care se pun cînd se măsoară livezile de iarbă, spre a le putea da cu pogonul la cosit. 2. Prăjina de care se leagă undița. Sursa: DLRLC (1955-1957).

MATIMĂ, matimi, s.f. (Înv.) 1. Lecție; obiect de studiu, materie. 2. Pildă, morală, povață, învățătură. Din ngr. máthima.

Citatul zilei:

„Puţini oameni au puterea să pună în palma altcuiva emoții, într-o lume plină de măști și suflete goale...” (Marin Preda)