Niște gânduri vremelnice...

„Când sunt supărat(ă), eu cânt. Pe urmă, îmi dau seama că vocea mea e mai groaznică decât supărarea.” (Anonim)

Mi-am reamintit cuvintele anonimului de mai sus și m-au amuzat iarăși. Eu nu cânt când sunt supărată, ci în rarele momente când sunt voioasă (sau, uneori, sub duș). Când sunt supărată, bombăn sau plâng. Și-mi trece. Azi nu sunt nici supărată, dar nici prea veselnică. Iar cuvintele sunt greu de găsit, și asta pentru că mai toate gândurile mele s-au dosit. Nu știu de ce. Dar știu de ce am pus imaginea aceasta: pentru că mi-a plăcut. Deci, după trei zile de „grădinăreală”, avântului meu în ale robotitului pe-afară i se opune acum o ploaie molcomă, rece, de toamnă. Urmează cuvintele din Dexonline, un citat și niște glume, adică rutina mea monotonă și plictisitoare...

Cuvântul zilei (ieri):

(A) DOSI, dosesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. (Pop. și fam.) A (se) sustrage vederii altora; a (se) ascunde. 2. Tranz. (Pop. și fam.) A fura ceva (ascunzând). 3. Tranz. și intranz. (Înv.) A o lua la fugă; a fugi. Din „dos”. Cheia alegerii: În 1946 s-a născut Kit Williams, artist, scriitor și ilustrator englez, cunoscut mai ales pentru Masquerade, prima carte care a pus în scenă o vânătoare de comori: aceasta îi propunea cititorului să găsească un iepure de aur încrustat cu o bijuterie prin rezolvarea unor ghicitori ilustrate. Iepurele a fost găsit trei ani mai târziu, după ce a fascinat sute de mii de englezi.

Cuvântul zilei de azi:

(A) DESĂVÂRȘI, desăvârșesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A deveni sau a face să devină desăvârșit, perfect; a (se) perfecționa. 2. Tranz. A face ca o acțiune să capete formă definitivă. ♦ (Rar) A duce la îndeplinire; a realiza, a săvârși, a termina. De la „desăvârșit”. Cheia alegerii: Întronat pe 30 aprilie 2019, Naruhito, fiul împăratului Akihito, inaugurează era Reiwa („Armonia”), care succede erei Heisei („Desăvârșirea păcii”).

Cuvântul aleatoriu:

VREMELNIC, -Ă, vremelnici, -ce, adj. De scurtă durată; temporar, trecător; instabil; efemer; vremelnicesc. ♦ Spec. Care are o viață efemeră. Vreme + suf. -elnic.

Citatul zilei:

„Singura dată când o femeie reușește să schimbe un bărbat este când acesta e un bebeluș.” 

(Natalie Wood)

Bancurile ziei:

😃
Doi tineri își mărturisesc ce-și doresc:
– Iubi, mi-aș dori o relație de lungă durată cu tine. Tu ce dorințe ai? zice ea.
– Eu îmi doresc să fie iar motorina 4 lei! răspunde el.
😃
O femeie juca la cazino, fară să aibă prea mult noroc. Rămasă cu doar 100$, a început să se vaite:
– O, Doamne, ce mă fac acum?!

Un domn de lângă ea i-a sugerat să joace la ruletă și să parieze pe vârstă ei, apoi a plecat la bar. După câteva momente, aude un țipăt la ruletă, și se repede să vadă ce s-a întâmplat. Doamna era întinsă pe jos, iar crupierul încerca să o facă să-și revină. Când domnul a întrebat ce s-a întâmplat, crupierul i-a răspuns:

– A pariat pe 29, iar când bila s-a oprit pe 32, a țipat și a leșinat!
😃
Două pensionare, foste profesoare, stau de vorbă:
- Dintre toti elevii mei, doar Ionică a rămas în România.
- Bravo lui, mare patriot! Și, ce face ?
- Face pușcărie...
😃

Și iată un text publicitar al unei bănci. Spuneți, domniile voastre, dacă nu-i de-a dreptul comic?! Cam ce procent din populație credeți că vor pricepe chestiile alea? Eu le-am înțeles cât de cât (cam 65%), dar mai întâi am râs vreo cinci minute. Dar recunosc că acum, după ce m-au enervat știrile (și-n general, „starea” de la noi), sunt predispusă să ironizez orice (mai ales instituțiile bancare, am mai spus că „îmi repugnă”) și s-ar putea să fiu ușor caustică când am încadrat cele de mai jos la categoria „bancul zilei”:

# neoapp

Descarci gratuit aplicația #neo de pe Google Pay sau AppStore:

1. Intri în această aplicație cu ID-ul de logare & parola pe care le folosești acum pentru BT 24 Internet Banking.

2. Nu îți amintești ID-ul de logare sau parola? Îți definești o nouă parolă pentru #neo.

3. Zâmbește! ☺ Te poți autentifica și prin Face ID & Touch ID.

P. S. Imaginea e din Dexonline (verbul „a dosi”) și îi aparține Cristinei Monea.

Gânduri ce nu știu ce-i ăla „brei”

 

„Simțul umorului constă în capacitatea de a râde de propriile eșecuri.” (Alfredo Landa)

Sunt cam obosită, am grădinărit de zor (și, mda, tot cam fără spor) vreo trei ore, iar acum voiam doar să scriu cuvintele din Dexonline, dar cel aleatoriu m-a luat prin surprindere, căci nu-l știam, apoi bineînțeles că a trebuit să văd cum arată „breiul” (m-am lămurit, e ca în poză) și, uite-așa, m-am trezit că plec în căutare de glume. În timpul „căutării”, am dat de un text scris de mine acum vreo nouă ani și gata postarea de azi...

(!) „Est modus în rebus...” spune Horațiu în ale sale „Satire”. Da, ar trebui să fie „o măsură în toate și, mai ales, anumite limite”, cum înțelept a zis cunoscutul poet roman. Zic „ar trebui” pentru că acum, în zilele noastre, totul pare a se face fără măsură. M-am indignat în diverse rânduri cu privire la folosirea exagerată, fără rost (și, uneori, exact ca nuca în perete) a neologismelor, mai ales a celor luate din alte limbi. Dar să mă întâlnesc cu asemenea termeni în pagini de critică literară sau chiar în didactici de predare a LIMBII ROMÂNE, mi se pare chiar fără măsură. Mă întreb cum au învățat limba română generații întregi de copii (printre care și generația mea) fără brainstorming, feedback, Bildung, modele comprehensive, hobby-uri, itemi și alte bla-bla-bla-uri care rămân doar teorie, pentru că, în fapt, prea puțini tineri de astăzi vorbesc corect românește după terminarea studiilor. Și asta pentru că nu citesc (cărți), pentru că imită vorbirea englezită, fandosită și snoabă, ce tinde să se extindă în orice domeniu și, mai ales, pentru că au ajuns la concluzia profund greșită (dar cu „modele” la tot pasul) că nu trebuie să fii cult pentru „a face bani”.

Cuvântul aleatoriu:

BREI, brei, s.m. (Botanică) 1. Mică plantă erbacee cu frunze opuse, flori verzui și fructul capsulă, răspândită în pădurile umbroase (Mercurialis perennis). 2. Trepădătoare. Din bg. brei.

Cuvântul zilei:

PIRUETĂ, piruete, s.f. Figură de dans constând din învârtirea completă a unui dansator, executată pe un singur picior; (p. ext.) rotire (rapidă) pe vârful picioarelor, pe călcâie. [Pr.: pi-ru-e-tă] Din fr. pirouette. Cheia alegerii: Ziua Internațională a Dansului.

GLUME
Soția intră în biroul soțului și întreabă:
- Auzi, iubitule, este adevărat că asociatul tău a murit?
- Da, dragă, de ce?
- Ai putea să o pui pe mama în locul lui?
- Hm, da. Uite, du-te tu și vorbește cu groparul, eu n-am nimic împotrivă...
***
- Costele, am două vești proaste, nu știu cum să ți le zic.
- Combină-le!
- Nevastă-ta ne înșală!
***
Două blonde se întâlnesc pe holul facultății:
- Fată, tu în ce an ești?
- 2026! Tu?
***

Ghidul dintr-un muzeu prezintă vizitatorilor o sculptură fără cap, fără brațe şi cu un singur picior, spunând:

- Sculptorul a intitulat această lucrare „Învingătorul”!

Unul dintre vizitatori:

- Sunt curios cum o fi arătând învinsul...

***

- Alo, mamă, nu te speria, te rog să nu intri în panică, nu-i nimic grav, sunt la spital!

- Marcele, dragul mamei, ești medic de zece ani, nu mai spune asta de câte ori mă suni!

Gânduri care au împlinit un deceniu

„Cititul nu este o simplă răsfoire de pagini. Este o reflecție asupra a ceea ce este scris, cu notițe la marginea foii, paralele cu alte cărți și căutarea unor noi idei și imagini. Nu are niciun rost să citești, dacă pur și simplu vei „înghiți” cartea, iar după zece minute uiți despre ce este ea. Cititul unei cărți este un exercițiu pentru minte, o gimnastică pentru gânduri, care îți dezvoltă imaginația.” (Noam Chomsky)

Deci astăzi, duminică, am o „stare” și niște gânduri cam ca în imaginea de mai sus. Nu, nu sunt tristă, nici bolnavă, nici fără chef, doar că mă uit în jur, la oameni și, în genere, la Viață, „ca mâța-n calendar”. O să treacă și momentul ăsta de confuzie, nedumerire, uimire, cum trec toate. Afară e cald acum (deși zilele trecute au fost niște grade cu minus în timpul nopții), în grădină totul e verde, pomii au înflorit, așa că abia aștept să-mi continui, mâine, munca în aer liber, deși e cam fără spor și destul de obositoare. Acum, niște niște glume și un fragment dintr-o scriere a mea care a împlinit zece ani. Hm!

☺

– Vrei să te căsătorești cu fata mea?
– Da, domnule, cu orice preț!
– Bine. Să auzim prima oferta...
#

Un viitor tată se plimbă agitat pe coridorul maternității. În sfârșit, îl zărește pe doctorul care a asistat-o la naștere pe soția sa, ieșind din sala de nașteri.

– Doctore, liniștește-mă, te rog! Spune-mi, e băiat?
– Da, cel din mijloc.
#

Un avion face o rotire neașteptată și zboară, cum s-ar zice, cu „picioarele-n sus”. Stewardesa se adresează călătorilor:

– Stimați pasageri, vă rog să vă păstrați calmul. Pilotul își toarnă picăturile în ochi, după care vom reveni la modul de zbor obișnuit.

💭

Știți și domniile voastre, de bună seamă, zicala aceea izvorâtă din nesecata „înțelepciune populară”, și anume: „Ziua bună se cunoaște de dimineață”. Ei bine, astăzi o să-mi permit să contrazic „înțelepciunea populară”, pentru că dis-de-dimineață era frig ca iarna iar afară, la sfârșit de aprilie, venise asupra Domneștiului ninsoarea pe care o așteptasem cu toții toată iarna. Cădea peste flori, iarbă, peste pomii înfloriți și peste toată „munculița” mea de până acum. După ce, cu o săptămână în urmă, fuseseră vreo douăzeci și trei de grade Celsius, acum suntem amenințați cu șase grade sub zero. Prin această ninsoare (și prin niște noroaie și băltoace impresionante), m-am dus să-mi plătesc rate și facturi care mi-au „mâncat” aproape trei sferturi din pensie, lăsându-mă bușbe (cum zicea Băieșu în scrierile sale) sau „bouche bée” (pentru cunoscătorii de franceză). Și făcându-mă să mă gândesc foarte serios la cum voi trece peste cele douăzeci și cinci de zile ce mai sunt până la pensia următoare. Asta, din punct de vedere economic, căci altfel zilele trec cu o viteză halucinantă. Vă dați seama că, după toate astea, gândurile „pozitive” îmi alergau tropăind de colo-colo prin minte! Ca să mă înveselesc un pic, am căutat repede un banc, pe care l-am și găsit:

OLANDA: Ai două iubite. Te poți însura cu amândouă. Ele se pot căsători între ele.
RUSIA: Ai două iubite. Stalinskaya și Moskovskaya.
INDIA: Ai două iubite. Buddha nu știe nimic.

BULGARIA: Ai două iubite. Pe una o cheamă Sofia. Când cealaltă te întreabă „unde ai fost?” și tu răspunzi „la Sofia” ești în deplină siguranță.

GERMANIA: Ai două iubite. Ambele blonde.

MEXIC: Ai două iubite. Vin hoții și-ți fură jumătate din ele. Îți mai dă vecinul una. Împrumuți încă trei din barul de vis-a-vis. Vecinul își ia partea înapoi. Câte ți-au mai rămas?

BRAZILIA: Ai două iubite. Rosaria Maria Fiorella Andrea Luiza Esmeralda Carla Izabel Vitoria Alessandra del Campo și încă una.

SUEDIA: Ai două iubite. Pentru că la IKEA chiar găsești orice.

ROMANIA: Ai doua iubite. Exclami: „`Ai de capu` meu! Ce-am făcut?!”

O coșărcuță cu gânduri

💒 „Niciodată să nu întrerupi un dușman când face o greșeală.” (Sun Tsu)

💒  Ieri tare aș fi vrut să vin la blogul meu și să-mi răspund (sincer) la întrebarea pe care mi-o pun adesea: „De ce scriu?” Dar m-am hotărât că, mai bine, această întrebare să rămână retorică. Cel puțin, pentru o vreme. Și aș mai fi scris din cauza pozei acesteia din dexonline.ro (de la cuvântul „greement”), desen care-i aparține Ștefaniei, dar gândurile mele, văzându-l, au oftat și au zburat care-ncotro pe urmele cărților și filmelor cu corăbii, așa că nu am mai avut cu cine lucra. Astăzi e sărbătoare și gândurile îmi sunt acasă, dar mă încearcă, încă de dimineață, o durere de cap, deci mă voi limita în a trece aici câteva cuvinte din Dexonline și câteva glume. Și muuulte gânduri bune și urări de BINE...

💒 Cuvântul aleatoriu:
COȘĂRCUȚĂ, coșărcuțe, s. f. (Reg.) Diminutiv al lui coșarcă. – Coșarcă + suf. -uță.
⤋
COȘARCĂ, coșărci, s. f. (Reg.) Coș de nuiele împletite. – Din coșar + suf. -că.
⤋

COȘAR, coșare, s. n. Îngrăditură de nuiele pentru adăpostirea vacilor, a oilor etc. ♦ Construcție cu pereții din împletitură de nuiele, pentru păstrarea porumbului și a altor produse agricole. Bg., sb. košara.

💒 Dar și...

COȘAR, coșari, s. m. 1. Persoană care curăță coșurile și sobele de funingine; hornar. 2. Persoană care face coșuri de nuiele sau coșuri pentru căruțe.

💒 Cuvântul zilei (azi):

CANCIONERO s.n. Culegere de poezii lirice spaniole din secolul XV. [Pr.: cansionero] Cuv. sp. Cheia alegerii: Ziua Limbii Spaniole (ONU).

💒 Cuvântul zilei (ieri):

GREEMENT, greemente, s. n. Ansamblu format din catargele, velele și parâmele unei nave sau ale unei ambarcațiuni cu pânze. [Pr.: gre-e-ment] Din fr. gréement. Cheia alegerii: În anul 1500, în urma unei erori de parcurs, câteva caravele portugheze ajung în dreptul unor coaste necunoscute din sud-vestul Oceanului Atlantic. Pedro Álvares Cabral și cei 1.200 de oameni ai săi tocmai descoperiseră ceea ce avea să devină Brazilia, principala colonie a Portugaliei.

💒 Glumele de azi ():

☺

Ceartă între iubiți:

- Tu să nu mă faci proastă, auzi?!

- Ce IQ ai?

- N-am IQ, am iPhone, tâmpitule!
☺

Badea Ion și-a cumpărat telefon mobil, ca să se dea mare la stână. Într-o dimineață, sună mobilul. Toate oile ridică brusc capetele și se uită spre cioban. Badea Ion acoperă microfonul și apoi le spune oilor:

- No, pe mine mă cată...
☺
Discuție între doi amici:
- Nu te întristează faptul că toți prietenii tăi sunt căsătoriți și tu nu?
- Mă întristează, dar n-am cum să-i ajut...
☺
Într-o farmacie:
- Bună ziua, aveți ceva contra tusei?
- Nu, puteți tuși cât doriți.

Niște gânduri de acum cinci ani...

MOTTO: „Dintre toate lucrurile sigure, cel mai sigur e îndoiala.” (Bertolt Brecht)

Astăzi am fost „la oraș”. Hm, la Curtea de Argeș. Sunt destul de osteniiită (dar mai mult în urma grădinăritului de ieri), cam plouată (la propriu) și un pic confuză. Așa că nu mi-am mai adunat gândurile de azi, ci le-am trecut aici (da, iar am copiat!) pe cele din aprilie 2021, adică un fragment din postarea „Gânduri și  stările induse de ele...” Plus un motto și niște glume, „furate” și astea de ici, de colo.

😉 De foarte mult timp (de vreo zece ani, cred), îmi împărtășesc aici, pe blogul meu, unele dintre gânduri. Nu că i-ar păsa cuiva... Am început, sporadic, și apoi mai des, prin 2019, 2020 (scuze, „douăzeci-douăzeci”), să postez pe Facebook și ceea ce eu numesc STAREA ZILEI. Nu e ceva original, recunosc, am văzut cu toții că pe câmpiile Internetului zburdă voioase POEZIA ZILEI, BANCUL ZILEI, CITATUL ZILEI, ȘTIREA ZILEI etc. Dar asta e, ca și atunci când scriu ceva, eu sunt la fel de sinceră și în „afișarea”, uneori autoironică, alteori cu efecte de încurajare, a STĂRILOR mele (sau, mai degrabă, a STĂRII de atunci a gândurilor mele). Francezii au pentru acest „ceva” care nu se poate explica prea bine în cuvinte (și deci se recurge la imagini...) pe „je ne sais quoi”, englezii au „a feeling”, noi spunem „a avea sentimentul că” (bine, noi mai avem și STAREA de „dor”, dar asta e cu totul altă poveste), eu îi zic STAREA ZILEI. Cu toate că poza asta haioasă cu mâța care dă declarație la Poliție că a „făcut pipi în cutia cu măști” nu este Starea gândurilor mele de azi, am ales-o pentru că mă amuză. Și acum chiar am nevoie de amuzament. Pentru că mă încearcă niște tristeți (și oarece răceală, hm), pentru că e frig, a plouat, atmosfera-i umedă și mohorâtă, pentru că am multe de făcut dar n-am chef, pentru că... Ei, ascultând un pic de muzică, în timp de scriam, parcă mi-am mai ridicat un pic moralul. Deci...

BANCURILE ZILEI:

O mamă îi spune fiului ei:
– Măi băiete, mi-au șoptit mie niște păsărele că te droghezi. Păi, se poate!?
– Mamă, cred că cea care se droghează ești tu, pentru că vorbești cu păsărelele.
@
Un vânător intră într-un magazin de profil.
-Nu vă supărați, pantaloni de camuflaj aveți?
La care vânzătoarea îi răspunde, disperată:
- Avem, domnule! Dar nu-i găsim!

@

- Iubito, ia uită-te, la noi în grădină chiar se leagănă un elefant pe o pânză de păianjen!
- Încetează, măi! E mama în hamac...
@
- Alo, Gelule, hai la o bere la barul din colț.
- Păi, când te-am sunat eu acum o jumătate de oră ai zis că ai o durere îngrozitoare de cap!

- Aveam, dar acum a plecat la cumpărături...

@

Adam se plictisea în Rai, așa că Dumnezeu i-a spus:

- Adame, a venit vremea să-ți alegi o soție.

A doua zi, vine Adam și zice:

- Doamne, mi-am ales-o pe Eva.

Acestea au fost primele alegeri libere.

😒

Mda, iar sunt în pană de gânduri...

  

MOTTO: „Ca întâmplarea cea mai banală să devină aventură, trebuie și e de ajuns doar să te apuci s-o povestești.” (Jean Paul Sartre)

Să ne-nțelegem, mai am eu oarece rezerve de idei puse de-o parte, am și gândurile de zi cu zi, neuronii mei sunt tot timpul ocupați, dar astăzi sunt în pană de gânduri din astea, de-ale blogului. Când, cu muuuulți ani în urmă, am început să scriu (mă rog, să postez) pe acest blog, din curiozitate, m-am uitat pe blogurile altora care scriau de mai multă vreme decât mine și păreau că știe „cu ce se mănâncă” activitatea asta de blogger (adicătelea, cum îi spun eu, blogăreală). Când am văzut însă ce număr imens de bloguri exista deja, cât de variate erau domeniile pe care se axau, cât de bine scriau unii și ce tâmpenii agramate debitau alții, m-am lăsat păgubașă. Așa că, de atunci, consider acest blog ca fiind un fel de „jurnal” pentru gândurile mele, unde mai las să tragă cu ochiul și vreo alte zece-cincisprezece persoane. Nu-mi pasă nici de clasamente, nici de câștiguri, nici de alte cifre fără niciun sens pentru mine, eu scriu, pur și simplu. Și astfel, mai învăț câte ceva, îmi mai reamintesc o carte, un cântec, o poezie, o trăire, iar în rest, mă mir, mă amuz, mă întreb, mă indignez, mă autoironizez (și lista verbelor reflexive poate continua la nesfârșit). Dar, când sunt în această pană de gânduri de care am făcut vorbire în titlu și la începutul postării, ei bine, recunosc că atunci sunt destul de frustrată și îmi spun că poate ar trebui să-mi văd de alte „activități creative” (olărit, ikebana, origami, goblenuri) și să nu mai încerc să scriu. Căci rezultatul scrierilor mele (când sunt în pană de gânduri) mă dezamăgește întotdeauna. Dar frustrarea nu ține mult și, deci, „recidivez”...

Cuvântul aleatoriu:

IZMĂ s. f. Plantă erbacee perenă din familia labiatelor, cu frunzele pețiolate și florile roșii-violete dispuse în spice la vârful tulpinilor sau ramurilor, întreaga plantă având un miros plăcut caracteristic; mentă (Mentha piperita). ◊ Izmă creață = specie de izmă cu frunzele pețiolate și crețe, folosită la prepararea unor medicamente; mentă creață (Mentha crispa). Izma-broaștei = plantă erbacee cu frunze dințate și cu flori roz, care crește prin locurile mlăștinoase (Mentha aquatica). Et. nec.

Cuvântul zilei:

(A) PRESCHIMBA, preschimb, vb. I. 1. Tranz. A ceda un lucru în locul altuia (cam de aceeași valoare); a face schimb. 2. Tranz. și refl. A (se) transforma, a (se) schimba. Pre + schimba. Cheia alegerii: Getúlio Vargas s-a născut pe 19 aprilie 1883 în Brazilia. A fost politician, avocat, bogat proprietar de terenuri. A dominat politica braziliană timp de un sfert de secol, trecând prin mai multe ideologii: naționalism, autoritarism, reformism social și chiar socialism. Extrem de popular în rândul clasei muncitoare, a câștigat de mai multe ori președinția republicii, fie printr-o lovitură de stat, fie în mod democratic.

Bancul zilei:

Echipa unei televiziuni se duce într-un sat de munte din România să facă un reportaj despre viața ciobanilor de-acolo. Ajung ei la o stână și îl găsesc pe badea Gheorghe pe pășune cu mioarele. Îi spun cine sunt și ce vor și îl roagă să stea de vorbă cu ei:

– Bade, cum este o zi pentru dumneata aici, pe munte?

– Păi, dom’le dragă, mă trezesc dimineața pe la 6.30, beau un pahar de pălincă, după care ies să dau la animale. Vin înapoi și mai beau un pahar de tărie să-mi fac poftă de mâncare. Mănânc și niște slană cu ceapă și mai beau un pahar de tărie…

Reporterul îi face semn cameramanului să oprească filmarea și îi zice ciobanului:

– Bade, hm, nu e bine așa. Dai impresia că aici se bea tot timpul și nu vrem să facem imagine proastă satului, stânei și ciobanilor. Spune și dumneata că citești o carte în loc de băutul unui pahar de tărie.

Se reia filmarea, aceeași întrebare și începe baciul:

– Păi, dom’le dragă, mă trezesc pe la 6.30 și mă pun să citesc o carte. Ies afară să dau la animale și revin înăuntru să mănânc și eu. Și mai citesc o carte. După ce mănânc niște slană cu ceapă, mai citesc vreo două-trei cărți. Și încep ziua de muncă. No, așe, pe la prânz, vin acasă să mănânc și eu, apoi mai citesc vreo trei-patru cărți. Seara, când termin treaba, merg cu prietenii aici aproape, la bibliotecă, unde mai citim două-trei cărți și mai stăm la discuții. Seara, după ora 10, când se închide biblioteca, mergem la un prieten de-al meu care are, no, o tipografie foarte faină...

Ploi și gânduri

„Memoria este modalitatea prin care ne tot repetăm nouă înșine poveștile noastre și spunem celorlalți versiuni cumva diferite ale poveștilor noastre.” (Alice Ann Munro)

    Afară se pregătește de ploaie, pregătire destul de zgomotoasă, cu tunete și vâjâit de vânt. E bine că plouă, numai că mie-mi crează o stare cam mohorâtă. Mda... Nu aveam de gând să scriu, dar cuvântul aleatoriu de azi, „poghibală”, m-a dus cu gândul la Creangă, așa că am ales drept cuvânt al zilei pe cel din 15 aprilie. Fiind sărbătoare, am vrut să văd un film sau un serial și site-ul unde l-am găsit a afișat o chestie care m-a făcut să zâmbesc amar, m-a și indignat un pic („ia uită-te la mașinăria asta și la IA, ce tupeu au”), dar apoi am hotărât că nu merită să-mi fac nervi, așa că am preferat să râd („ha, ha, ha!”), asta după ce am „filosofat” oleacă. Deci, cred că ați văzut și domniile voastre chestia asta, apare o căsuță de bifat și textul este, de obicei: „Nu sunt robot”. Ei bine, azi am întâlnit zicerea următoare: „Verificați că sunteți om”. 

Cuvântul unei zile:

OPAIȚ, opaițe, s.n. 1. Lampă mică, primitivă, care luminează cu ajutorul unui fitil introdus într-un recipient umplut cu seu, ulei sau untură. 2. Numele a două plante erbacee anuale sau perene cu tulpina păroasă, dintre care una cu florile albe, rar trandafirii, care se deschid seara, răspândind un miros plăcut (Melandryum pratense), iar alta cu frunzele păroase și cu florile albe (Melandryum nemorale). [Pr.: -pa-iț. – Var.: opaieț s. n., opaiță s. f.]  Cf. sl. opajecĭ, rom. văpaie.

Cheia alegerii: Pe 15 aprilie 1918, la Iași, a fost inaugurată Bojdeuca lui Creangă, primul muzeu literar din România. 

Cuvântul aleatoriu:

POGHIBALĂ, poghibale, s. f. (Reg.) Om de nimic, secătură, pușlama. Din ucr. pohybel’, rus. pogibel’.

GLUUUUUME...
Soția către soț:
- Dragă, am o veste bună și o veste proastă. Pe care vrei să o auzi mai întâi?
- Vestea bună.
- Păi, vestea bună este că airbag-ul mașinii tale a funcționat perfect.

😖
Un cowboy stă liniștit în bar și dintr-o dată aude:

- Băi, vezi că-ți ia calul!

Cowboy-ul se duce rapid în față barului, vede calul la locul lui, după care se întoarce în bar și-l împușcă pe cel pe care a spus că-i ia cineva calul. Barmanul zicee, exasperat:

- Terminați, măi băieți, cu chibițatul la șah, că ăsta ne împușcă pe toți!

😖

La școală, învățătoarea întreabă:

- Gigele, ce înseamnă compromisul?

- Doamna învățătoare, compromisul este atunci când tata vrea să meargă în concediu la munte şi mama la mare și, evident că mergem la mare, dar tata îşi poate lua schiurile cu el.

😖

Un tip, la un supermarket:
- Mă scuzați, mi-am pierdut iubita în magazin, pot folosi microfonul?
- Desigur!
Tipul începe să cânte la microfon:
- E peeerfeect, draaaga mea, fără tiiine, e mai biiiine, am timp și pentru miiine!

P. S.

_ Alice Ann Munro (1931-2024) a fost o scriitoare canadiană. Pentru întreaga sa activitate literară, a fost distinsă în 2009, cu Premiul Internațional Man Booker, Premiul Nobel pentru literatură (2013), Giller Prize. De asemenea, a obținut de trei ori premiul pentru ficțiune din partea guvernatorului Canadei. (Wikipedia)

_ Imaginea din Dexonline („opaiț”) © Andrea Homorodean