MOTTO: „Înghite o broască dimineața și sigur nu vei întâlni nimic mai dezgustător în tot restul zilei.” (Nicholas Chamfort)
Mi-am „adaptat” (sau, ca să-mi fac singură în necaz, „updatat”) postarea de astăzi, pornind de la cuvântul aleatoriu. Acesta m-a făcut să mă gândesc la vomitat/ vomă și e clar că mi-a accentuat „greața existențială” pe care deja o aveam (mda, acum încerc să „mă dau mare”, dar asta chiar mi-a reamintit, minunea minunilor, de Jean-Paul Sartre și de romanul său din 1938, „La Nausée”, citit de mine cândva, acum muuuulți ani, în studenție). Metaforic vorbind, unele instituții ale Statului, cu Parlamentul în frunte, eu zic că ar trebui că aibă niște vomitorii. Dar, stați așa, cred că ele sunt vomitoriile...
VOMITORIU, vomitorii, s.n. (în Antichitatea romană) Loc pe unde ieșea lumea din circ după terminarea spectacolului. – Din lat. vomitorium. Sursa: DEX '09 (2009)
Rezumat generat de IA:
Legătura dintre cuvântul „a vomita” (a voma) și „vomitorium” (vomitoriu) este, în cea mai mare parte, o neînțelegere populară modernă, bazată pe etimologie, dar diferită ca sens istoric. Iată adevărul despre cele două noțiuni:
Sensul etimologic: Ambele cuvinte provin din latinescul vomere (a vărsa/a scuipa afară). În latină, vomitorium însemna un pasaj larg de acces (coridor sau ieșire) în amfiteatrele romane, prin care mulțimea de oameni „se vărsa” rapid afară la finalul spectacolului. (...)
Mitul despre Roma Antică: Contrar concepției greșite (popularizată de romane sau articole istorice eronate), un vomitorium nu era o cameră specială unde romanii bogați mergeau să vomite mâncarea pentru a face loc alteia în timpul ospețelor. (...)
Legătura metaforică: Numele vine de la acțiunea de a scoate foarte repede o mare cantitate de oameni dintr-un spațiu, la fel cum o persoană „varsă” conținutul stomacului. Este o metaforă arhitecturală, nu una funcțională legată de digestie.
Cuvântul zilei:
RĂSCOLITOR, RĂSCOLITOARE, răscolitori, răscolitoare, adj. Care trezește amintiri, emoții; tulburător. – Răscoli + suf. -tor. Cheia alegerii: S-a născut, în anul 1969, cântăreața portugheză de muzică fado Dulce Pontes.
P. S.
# Sébastien-Roch Nicolas de Chamfort (1741 - 1794) a fost un scriitor francez din perioada Revoluției franceze, căreia i-a fost susținător. În scrierile sale („Maximes et pensées, caractères et anecdotes”, „Elogiu lui Moliere”), de un caracter pesimist, cinic și caustic, a criticat moravurile societății și excesele Revoluției. (Wikipedia)
# Nu am găsit prea multe despre Dulce Pontes, dar i-am ascultat câteva cântece. Wikipedia zice așa: „este o compozitoare și cântăreață portugheză de fado, care cântă și în alte stiluri muzicale, inclusiv muzică pop, populară și clasică”.
# Revenind la realitate, fără nicio implicație metaforică, mă duc să-mi fac un ceai de ghimbir, cu miere, lămâie și turmenic.