Câteva gânduri în Făurar

MOTTO: „Singurii lupi de care ar trebui să ne temem sunt cei care poartă piele umană.” (George R.R. Martin)

Am vrut să scriu și ieri ceva, dar m-am luat cu ninsoarea (apoi cu măturat zăpada de prin curte), cu filmele, cu Rebusul și, spre seară, nu mai aveam niciun chef. Nici acum n-aș zice că am, dar e bine să încep de lunea cu scrierile mele de pe blog (dacă tot n-am început cu 1 din luna asta ce mai cheamă Făurar sau Luna Lupilor). Iar dacă nici azi n-am chef (sau inspirație), cu atât mai bine pentru domniile voastre, puținii mei cititori fideli, voi scrie mai puțin, fără bătut de câmpi, variațiuni pe aceeași temă, repetări, poncifuri (sau poncife) etc. Apropo de repetări, după ce voi trece aici din dexonline.ro cuvintele zilei (de ieri și de astăzi), voi relua un fragmențel dintr-o scriere de la începutul lui februarie 2020, care se potrivește la fix cu ce simt acum. 

Cuvântul zilei. 1 februarie

FĂȚĂRNICIE, fățărnicii, s.f. Lipsă de sinceritate (în purtare, atitudini etc.); purtare, atitudine prefăcută, ipocrită; prefăcătorie, ipocrizie, falsitate, fățărie. Fățarnic + suf. -ie. Cheia alegerii: În 1669 a avut loc prima reprezentație publică a comediei „Tartuffe” de Molière.

♦

Cuvântul zilei. 2 februarie

SMÂRC, smârcuri, s.n. 1. Loc mocirlos (acoperit cu vegetație); ochi de apă pe un teren mlăștinos. (La pl.; în basme) Loc îndepărtat și primejdios, de unde își trage marea izvoarele. 2. (Reg.) Unealtă primitivă făcută dintr-o tigvă, care servește pentru a scoate lichidul dintr-un butoi. Pompă de fântână. Din sl. smrŭkŭ. Cheia alegerii: Ziua Mondială a Zonelor Umede (ONU).

♦

Nu prea am chef astăzi de filosofie (cam de doi bani, în cazul meu), dar gândul care m-a adus aici, la blog, este că, neștiind prea multe despre relativism sau obiectivism, îmi dau și eu cu părerea, ca tot românul... Asta pentru că, în urma unor întâmplări și acțiuni din trecutul recent, ale mele sau ale altora, mi-am întărit convingerea că, lăsând la o parte modestia, nu sunt așa de darnică, bună și deșteaptă cum mă cred eu (uneori, conform zicerii, „mai răruț că-i mai drăguț”), dar nici așa de zgârcită, rea și prostuță cum mă crede lumea. „Lumea” este pe-aici, prin arealul rural unde locuiesc în prezent, termenul generic pentru cei ce nu-și văd de-ale lor și se ocupă de ceilalți.

(„Relativism vs. obiectivism în gândurile de azi”)

Gânduri în mojar...

🙈 🙉 🙊

Motto: „Există posibilități aproape nelimitate de a face descoperiri și de a explora necunoscutul. Este în natura descoperirii să nu poată fi planificată sau programată. Dimpotrivă, constă în surprize și apare de multe ori în locurile cele mai neașteptate.” (Bengt I. Samuelsson)

După cum se vede și din figura alăturată, nu am chef astăzi nici să văd, nici să aud, nici să vorbesc, ca să nu mai amintesc de scris, de care nu prea am avut chef încă de anul trecut. Motivele ne-chefului le păstrez doar pentru mine și, ca de obicei, dau vina pe vremea asta urâtă, cu cețuri, ploi și cer noros. Bun, o să trec aici repede cuvintele din dexonline.ro și apoi o să vă reamintesc, domniile voastre, puținii interesați de încercările mele „literare”, că blogul acesta al meu se găsește destul de rapid pe Google la adresa www.avramlavinia.blogspot.com (în caz că vă interesează). Și o să închei cu un text ce are un ușor iz misoginist, dar este destul de haios și, oricum, eu nu am mașină (și chiar dacă aș avea, n-aș fi în stare s-o conduc). 

♦ Cuvântul aleatoriu:

MOJAR, mojare, s. n. Vas de formă semisferică cu pereții groși, de porțelan, sticlă, metal, material plastic, care servește, în farmacii și în laboratoare, la mărunțirea fină a diferitelor substanțe prin frecarea lor cu ajutorul unui pistil. (Pop.) Piuliță (pentru pisat). (Reg.) Piua unui șteamp. Din magh. mozsár.

♦ Cuvântul zilei:

TORPILĂ, torpile, s.f. 1. Proiectil submarin, prevăzut cu un motor propriu și cu încărcătură explozivă, care se lansează împotriva unei nave inamice de pe o navă de luptă, din avion sau de pe coastă. 2. Pește marin cu schelet cartilaginos, cu corpul turtit dorsal și ventral, capabil să producă la atingere, descărcări electrice cu care își ucide prada (Torpedo marmorata). 3. (Ieșit din uz; în compusul) Om-torpilă = torpilă condusă la țintă de unul sau doi oameni, care se îndepărtau după ce o prindeau de fundul navei. Din fr. torpille. Cheia alegerii: Pe 30 ianuarie 1945, pachebotul german „Wilhelm Gustloff” a fost torpilat în Marea Baltică de un submarin sovietic. 7.000-9.000 de pasageri au pierit. Este cel mai mare dezastru maritim din toate timpurile.

♦ Gluma zilei:

Afiş la intrarea unei bănci: Vă informăm că banca noastră va instala bancomate noi, ce vor permite clienţilor să efectueze tranzacţii fără a se mai da jos din maşină. Dacă doriţi să utilizaţi acest nou serviciu, vă rugăm să urmaţi paşii din procedurile de mai jos. După mai multe luni de verificări, am elaborat proceduri diferite pentru bărbaţi şi femei, pe care vă rugam să le aplicaţi după caz.

PROCEDURA „BĂRBAŢI”
1. Opriţi maşina în dreptul Bancomatului.
2. Coborâți geamul portierei.
3. Introduceți cardul în fanta Bancomatului şi tastați PIN-ul.
4. Tastați suma dorită.
5. Recuperaţi cardul, luaţi banii şi chitanţa.
6. Ridicaţi geamul portierei.
7. Continuaţi-vă drumul.
PROCEDURA „FEMEI”

1. Opriţi maşina în dreptul Bancomatului.

2. Treceţi schimbătorul de viteze în marşarier şi încercați să reveniți în dreptul Bancomatului. Repetați dacă este nevoie.

3. Trageți frâna de mână şi apoi coborâți geamul portierei.

4. Căutaţi-vă poşeta. După ce o găsiţi, goliţi tot conţinutul pe scaunul din dreapta. Localizaţi şi extrageţi cardul dintre celelalte lucruri din poşetă. Puneţi lucrurile la loc în poşetă.

5. Avertizaţi persoana cu care vorbiţi pe mobil că veţi reveni. Închideţi mobilul.

6. Încercați să introduceți cardul în fanta Bancomatului.

7. Deschideți portiera maşinii şi aplecaţi-vă, dacă distanța la care aţi oprit este prea mare şi nu vă permite să ajungeți la Bancomat.

8. Introduceți cardul în fanta Bancomatului.
9. Reintroduceți cardul în poziția corectă.
10. Căutați în poșetă carneţelul în care aţi notat PIN-ul, probabil pe ultima pagină.
11. Introduceți PIN-ul.

12. Apăsaţi tasta „Anulare” şi introduceţi PIN-ul corect.

13. Tastaţi suma dorită.

14. Verificaţi-vă machiajul în oglinda retrovizoare.

15. Luaţi banii şi chitanţa.

16. Goliţi din nou poşeta pentru a găsi portofelul pentru bani.

17. Notaţi suma retrasă în carneţel şi puneţi banii în portofel.

18. Verificați-vă încă o dată machiajul.

19. Avansați doi metri cu maşina. Opriți.

20. Dați înapoi până în dreptul Bancomatului.

21. Recuperați cardul din Bancomat.

22. Goliți din nou poşeta şi căutaţi port-cardul. Introduceți cardul în port-card.

23. Faceţi un semn cu un anumit deget șoferului disperat care așteaptă în spatele dumneavoastră.

24. Demarați şi continuați-vă drumul.
25. Sunați persoana cu care vorbeaţi pe mobil şi reluaţi convorbirea.
26 . Conduceţi maşina aproximativ doi sau trei kilometri.

27. Deblocaţi frâna de mână.

Niște gânduri date prin șișcorniță

 

Motto: „Dragostea este nostalgia de ceva necunoscut în care presimți frumusețe.” 

(Ionel Teodoreanu, „La Medeleni”)

E joi dis-de-dimineață, afară-i ceață și eu mă simt cam precupeață. Rimele sunt proaste, dar „voluntare”. Mda, de ce mă simt ca o precupeață? Pentru că mă tocmesc aprig cu gândurile personale, căci nu vor să iasă din starea asta „leșinată”, de care m-am cam săturat. Durează cam de multă vreme și nu găsesc o cale de ieșire din ea. Mai cuget. Acum o să mă ocup de cuvintele din dexonline.ro și o să apelez, ca în cazuri de restriște, la „rezerve”...

♦  Cuvântul aleatoriu:

PRICHICI, prichiciuri, s.n. (Pop.) Margine îngustă, ieșită în afară, în formă de poliță, la horn, la cuptor sau la vatra țărănească. ♦ Marginea de jos a ferestrei, ieșită în afară ca o streașină. Din ucr. prypičok.

♦  Cuvinte aleatorii de rezervă:

SELEMET s.n. (Înv.; în expr.) A scoate (pe cineva) la selemet = a distruge din punct de vedere material, a ruina (pe cineva), a aduce la sapă de lemn. [Var.: silimet s. n.] Din tc. selâmet.

ȘIȘCORNIȚĂ, șișcornițe, s.f. (Reg.) Mașină de tocat paie sau coceni. Șișcă + suf. -orniță.

♦  Cuvântul zilei:

(A) DECERNA, decernez, vb. I. Tranz. A acorda, a da, a conferi (un premiu, o decorație, o răsplată). [Prez. ind. și: decern. Var.: (înv.) decerne vb. III] Din fr. décerner, lat. decernere. Cheia alegerii: În 1856 regina Victoria a înființat ordinul Crucea Victoria, inițial pentru a-i distinge pe militarii britanici cu merite deosebite în Războiul Crimeei. Crucea Victoria (în engleză Victoria Cross) este cea mai înaltă decorație militară acordată pentru acte de eroism în fața dușmanului militarilor din diverse țări ale Commonwealth-ului și ale fostelor teritorii ale Imperiului Britanic, având prioritate față de toate celelalte ordine, decorații și medalii. Ea poate fi acordată unei persoane de orice grad în orice ramură militară, precum și civililor sub comandă militară.

♦  Citat de rezervă:

„O iubire mare este mai degrabă un proces de autosugestie, trebuie timp și complicitate pentru formarea ei.” (Camil Petrescu, „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”)

♦  Text de rezervă:

Îmi aduc aminte (destul de vag) că am scris acum câțiva ani ce încântată am fost când am cumpărat o carte cu rețete de salate. Eram convinsă că voi încerca multe dintre ele și, în consecință, voi „alege să mă hrănesc sănătos”, cum ne sfătuiesc nutriționiștii. Și acum cred că mă hrănesc destul de sănătos, dar am renunțat la unele dintre salatele ălea simandicoase, pentru că, efectiv, cinci ingrediente din șapte îmi erau total necunoscute. Recunosc că am fost întotdeauna mai „pădureață” și că nu am frecventat cu ardoare supermarketuri, mall-uri, restaurante „de fițe”, magazine „de firmă” etc. Una la mână, mă simțeam acolo precum Alice în Țara Minunilor (și-mi era necaz pe mine că mă simt așa) și, a doua la mână, nu prea îmi permiteam să cumpăr ce mi-aș fi dorit. Ei bine, legat de subiectul ăsta, zilele trecute am găsit în cutia poștală o revistă din aceea „de reclamă” de la  Kaufland. Și n-am avut de lucru să mă uit un pic prin ea. Am avut imediat un nedorit flash-back. La secțiunea „fructe” era o pagină la care m-am blocat complet. Și gândurile mele, la fel. Auzisem noi de papaya și de maracuja (sau „fructul pasiunii”), deși n-am mâncat niciodată așa ceva, însă pitahaya, physalis și granadilla chiar nu aveam habar că există. M-am uitat pe Google, pentru că gândurile mele erau cam nedumerite și, pe lângă imagini și explicații despre fructele de mai sus, am dat și de carambola (sau „fructul-stea„) și litchi (numit și „fructul bucuriei”). Aici e momentul când eu și gândurile mele ne-am burzuluit un pic, nu am mai vrut să știm nimic în plus și, pline de patriotism, am început să mâncăm un măr (din livada mea)...

P. S. Nu, nu e ăsta, dar ce mai contează, e măr! (Februarie 03, 2022)

♦ Glume de rezervă (sau din rezervă):

😆

Când Dumnezeu a creat omul, Sfântul Petru a întrebat:

– E gata, Doamne?

Iar Dumnezeu i-a răspuns:

– Hm, știi ce, pune-i și degete mici la picioare!

Bineînțeles, Sfântul Petru a dorit să știe care este scopul unui astfel de demers:

– Degete mici? Pentru ce?

Iar Dumnezeu i-a răspuns:

– Pentru mobilă. Crede-mă, o să râdem…

😆

El: Jur că m-am îndrăgostit de tine!

Ea: Și nevastă-ta?

El: Nu, doar eu...

😆
– Ce faci, iubi? Cum e tura de noapte, e aglomerat la spital?
– E liniște, chiar sunt afară, la o țigară, și admiram stelele. Uau, am văzut o stea căzătoare!
– Pune-ți o dorință.
– Mi-am pus.

– Auzi, dragule, mâine seară vine mama pe la noi și stă vreo trei zile.

– Dacă mi se îndeplinește dorința, nu mai vine...

Doar două gânduri azi...

Motto: Nț!

Am decis să scriu astăzi cuvintele din dexonline.ro pe Facebook. Deci am amintit acolo cuvântul zilei, „signaletic”, despre care nu sunt sigură că-l știam, și unul dintre cuvintele „ieșite la zar”. Am păstrat pentru aici celelalte două „aleatorii”, deși le-am mai scris cândva. Cele două gânduri pe care am vrut să le chem la catedră (deh, scuze, deformație profesională) nu au mai avut chef să vină, au invocat niște motive puerile și vizibil neadevărate, așa că mă voi mulțumi să spun că primul gând se referea la eforturile mele eșuate de a mă îmbărbăta („Zoe, Zoe, fii...”), iar cel de-al doilea gând mă suspecta că am început să nu mai fiu sinceră cu mine însămi, și mă sfătuia ce și cum. O să văd, în cursul zilei, dacă pot să-l descos despre acest „ce” și acest „cum”. Pentru ridicat oleacă moralul, câteva glume...

Soția mea mi-a făcut un scandal monstru când a aflat că am avut o aventură de-o noapte, a plâns, și apoi mi-a zis, cu reproș în glas:
- Ah! Cum ai putut să-mi faci așa ceva?!
- Iubi, a fost o greșeală, iartă-mă! Hai să ștergem totul cu buretele și să o luăm de la-nceput...
- De la-nceput?! Eram în luna de miere, nenorocitule!
😆
Ceartă între doi copii:
– Tatăl meu e polițist și îl va prinde pe taică-tău!
– Tati e poștaș și o va prinde pe maică-ta…
😆

Un șofer de TIR oprește la un popas, comandă un sandviș, o cafea și o plăcintă. După el, intră trei motocicliști fioroși, unul îi mănâncă sandvișul, altul îi bea cafeaua, iar al treilea îi mănâncă plăcinta. Șoferul nu zice nimic, plătește și pleacă. Unul dintre motocicliști râde și zice:

– Ha, ha, ha, ăsta n-are niciun pic de sânge de bărbat în el.
Barmanul, uitându-se pe geam, adaugă:

– Păi, nici sânge de șofer nu prea pare să aibă, căci tocmai a dat cu spatele și a zdrobit trei motociclete…

Cuvântul aleatoriu nr. 2:

HUZUR s. n. Trai comod și lipsit de griji; p. ext. viață de trândăvie și de îmbuibare. Din tc. hūzur.

Cuvântul aleatoriu nr. 3:

CLONĂ s.f. [Variantă: (rar) clon s.n. / Pl: clone / E: fr. engl. clone] 1. Individ sau populație de indivizi identici obținuți prin reproducerea asexuată a unui singur organism. 2. Ansamblu de celule identice rezultate din diviziuni succesive ale unei singure celule.

💫 😓 💁 😴

Gânduri în izoletă

MOTTO: „Nu sunt ce par a fi -/ Nu sunt/ Nimic din ce-aş fi vrut să fiu!”

Cred că ați recunoscut, domniile voastre, versurile puse de mine drept motto: sunt dintr-o poezie a lui Ion Minulescu, și anume, „Nu sunt ce par a fi”. Azi (și nu numai azi) mi se potrivesc la fix, cum cred că se potrivesc multora dintre noi. Nu, nu suntem ce părem a fi, uneori nici chiar când ne analizăm noi înșine. Cred că unica diferență este că unii dintre noi recunosc asta, adică și-o asumă, iar alții nu. Dar mai bine să trec la cuvintele de astăzi...

👀 Cuvântul aleatoriu:

CHEMBRICĂ, chembrici, s.f. 1. Țesătură subțire de bumbac, vopsită într-o singură culoare și bine apretată. 2. Sortiment de chembrică. – Din engl. cambric.

👀 Cuvântul zilei:

ACURATEȚE s.f. Grijă deosebită, atenție mare, exactitate în executarea unui lucru. [Variantă: acurateță s. f.] – Din it. accuratezza. Cheia alegerii: În 1955, oamenii de știință de la Universitatea Columbia au dezvoltat un ceas atomic cu o precizie de o secundă la 300 de ani.

!!! Textul introductiv, poza și motto-ul sunt din anii 2020 și 2021, când toată omenirea a trecut printr-un adevărat coșmar. Coșmar care pe unii ne-a marcat, ne-a îndurerat, ne-a făcut să ne simțim neputincioși, iar pe alții i-a îmbogățit. Nu-s adepta teoriilor conspiraționiste dar, în anii din urmă, nimeni nu prea a binevoit să explice de ce s-au cheltuit atâția bani cu izoletele și apoi ele au „dispărut discret”. Pe mine, claustrofobă cum sunt, numai gândul de a fi în interiorul uneia mă făcea să simt fiori reci pe șira spinării. Mă îngrozea. Mă rog, nu vreau să-mi mai amintesc, dar am reluat un pic problema pentru că, de un timp, simt că gândurile mele chiar sunt într-un fel de izoletă și, normal, mă simt și eu cam tot așa. Sper să treacă. Cuvintele din dexonline.ro sunt actuale, cel aleatoriu a fost cel ales de mine, pe locurile doi și trei fiind „lighean” și „căpușă”. Textul de mai jos este din 2020, iar explicațiile ce urmează (despre nefolosirea izoletelor) sunt așa de penibile, încât nici nu le mai amintesc. Mda, mi-e cam silă. Glumele sunt vechi, dar bune, chiar vreau să-mi ridic cât de cât moralul. La bună vedere!

👀 „Izoleta a devenit, în luna martie, obiectul mai multor reportaje realizate de posturile de televiziune, fiind o noutate pentru publicul larg. Persoanele infectate în perioada stării de urgență apăreau că sunt transportate la spitale în aceste izolete. Situația s-a schimbat după doar câteva luni. Fără să fie anunțat în mod oficial, izoleta nu mai este obligatorie în transportul bolnavilor de COVID-19. Ea a dispărut discret din peisajul legat de coronavirus.”

Sursa: https://romania.europalibera.org/a/

!!! Să zâmbim...

😊 

La o petrecere, cineva le spune unor tineri:

– Vai, ce bine vă stă împreună! De cât timp sunteți căsătoriți?

– Eu de trei ani, ea de vreo cinci ani…

😊 

Un tip le povestește amicilor, la o bere:

- Ieri, am parcat maşina grăbit şi am dat o fugă să cumpăr ţigări şi bere de la magazinul din colţ. Când am ieşit (după doar câteva minute) deja era afară un poliţist care scria de zor o amendă. Așa că m-am dus la el şi i-am spus: „Poate mă mai slăbeşti un pic“, la care el a continuat să scrie amenda, fără să se uite la mine. Atunci l-am făcut „nazist“. De data asta s-a oprit, s-a uitat la mine, şi a început să scrie o altă amendă (pentru cauciucuri uzate). Aşa că eu l-am poreclit „curcan tâmpit“, iar el a început să scrie o a treia amendă pe lângă cele două, deja agăţate în parbriz. Chestia asta a cam durat vreo douăzeci de minute. Cu cât îl jigneam mai tare, cu atât se grăbea la scris amenzi. Până am obosit eu şi am hotărât să cedez. Aşa că am plecat pe jos, am dat colţul, şi m-am urcat în maşina mea. 

😊

Examenul pentru obținerea permisului de conducere. Blonda urcă în mașină.

- Mulțumesc, ați picat, spune examinatorul.

- Cum să pic, domnule, când nici nu am pornit?

- Păi, v-ați așezat pe bancheta din spate!

😊

Soțul unei blonde se întoarce acasă dintr-o călătorie de afaceri și intră în dormitor, unde găsește un bărbat gol întins în pat. Deschide dulapul și își găsește soția ascunsă acolo.

- De câte ori trebuie să-ți spun, draga mea? El trebuie să se ascundă, nu tu!

😊

Un bărbat e oprit de poliție, pe stradă. Poliţistul se apropie şi îi spune:

- Aţi putea, vă rog, să mă însoţiţi la secţie?

- De ce, domnule poliţist? N-am făcut nimic.

- Ştiu, zice polițistul, dar mi-e frică noaptea singur prin Ferentari...

Ceva gânduri? Momentan, nu!

MOTTO: „Două lucruri sunt foarte potrivnice unei înțelepte deliberări: graba și mânia. Una merge mână-n mână cu nepriceperea, cealaltă cu lipsa de disciplină a minții și cu ignoranța.” (Tucidide)

Gândurile mele de azi au deliberat (nu știu cât de înțelept, dar sigur fără grabă și mânie) și m-au anunțat, în cor, cum că nu vor să muncească, deci să mă descurc cum pot. Păi, fără gânduri?! Am recurs, ca de obicei, la un subterfugiu: am împrumutat din scrierile trecute o poză, un text, un motto și trei glume. Cuvintele din Dexonline sunt cele ale zilelor de ieri și azi. Cam asta-i tot!

„Urmează acum o înlănțuire (nu neapărat logică) de gânduri, toate aparținând subsemnatei. Gânduri de ieri și, în urma lor, tropăind destul de grăbite, gândurile de azi. Ieri n-am avut vreme să scriu. Și asta pentru că am hotărât să-mi plătesc ratele, taxele locale și impozitele, iar drumul până la locul „crimei” și așteptarea pe la cozi, ca să-l parafrazez pe Mircea Badea, „mi-au ocupat tot timpul”. Plus că, pe urmă, mintea mea era destul de necăjită (da, e un eufemism) și prin ea se vânzoleau tot felul de imprecații. Deci, mă gândeam ieri că nu au fost zăpezi mai deloc în ultimii ani (am avut, în schimb, ploi în exces, am avut și secetă, căldură ciudată în februarie, ger în aprilie etc.) și că mi-e dor de ninsorile din copilăria și adolescența mea. Mărturisesc că acum, când încă mai șchioapăt (uau, ce ciudat sună!) un pic, din cauza unei pârlite de luxații, nu mi-e așa dor de derdelușuri, dar nu contează... Cuvântul în sine îmi place și i-am oferit un loc în titlu. De aici, gândurile mele de azi, văzând cuvântul „derdeluș” s-au oprit cu obstinație în fața lui „ineluș-învârtecuș”. Era un joc al copiilor de pe vremuri, care cântau „Ineluș-învârtecuș, pe-al cui deget încăpuși” și unul dintre ei trebuia să-l ghicească pe acela care avea inelul. Da, ați ghicit, domniile voastre, acum m-am gândit la J.R.R. Tolkien și la „Stăpânul inelelor. Frăția inelelor”. Bineînțeles că pe Google am găsit imediat și o reclamă ce ne îndemna viguros că cumpărăm „Ineluș-învârtecuș - Inel extrem de fin, reglabil, din sârmă goldfilled 12k, 0,91mm, cu textura de ciocan și perluțe de cultură 5x6mm”. Mda... Am să trec mintenaș la cuvintele din „dexonline.ro”...” (Ianuarie 2022)

PROXIMITATE s. f. (Livr.) Apropiere imediată (în spațiu sau în timp); vecinătate. Din lat. proximitas, -atis, fr. proximité. Cheia alegerii: În 1963 a fost semnat la Paris Tratatul de prietenie franco-germană, care a marcat apropierea celor doi foști inamici. Are o valoare simbolică pentru că a pus capăt la aproape un secol de rivalități diplomatice și războinice și a instituit o nouă formă de înțelegere în fruntea Comunității Economice Europene, care avea să devină Uniunea Europeană treizeci de ani mai târziu.

BANDIERĂ, bandiere, s. f. 1. (Înv.) Steag al unei armate, al unei unități militare; drapel, stindard. 2. (Rar) Steag al unei corporații, al unei societăți, spec. al unei corăbii. [Pr.: ban-di-e-ră] Din it. bandiera. Cheia alegerii: Pe 21 ianuarie 1948, a fost adoptat drapelul Quebecului. Crucea de culoare albă este o referință la catolicism; fundalul albastru regal amintește de culoarea suveranilor Franței care au domnit în timpul dominației franceze în America, la fel ca și crinul, un binecunoscut simbol al monarhiei franceze.

Glume...

☺

Soția mea a studiat puțin psihologia. Întotdeauna folosește această psihologie a ei de amator când ne certăm. În ziua când l-am concediat pe băiatul care curăță piscine, ea mi-a zis:

- Ei bine, să știi, dragul meu, îl concediezi doar pentru că este atât de tânăr și arătos, iar tu te simți amenințat și nesigur, pentru că îți amintește de propria ta mortalitate și proiectezi toate aceste nesiguranțe asupra altcuiva într-un mod foarte pasiv/agresiv pentru că aceste sentimente sunt pur și simplu prea traumatizante pentru a le face față.

I-am răspuns:
- Iubito, noi n-avem piscină...
☺
- Maestre, de ce nu am și eu succes în viață?
- Ai privit apusul soarelui în munți?
- Da, maestre!
- Ai văzut zborul lin al vulturilor deasupra piscurilor?
- Da, maestre!
- Ai contemplat luna într-o noapte senină?
- Da, maestre!
- Păi, vezi, îți pierzi timpul cu nimicuri de astea în loc să pui osu' la treabă!
☺
O tânără este întrebată:
– Când te-ai îndrăgostit prima oară?
– Pe la 16…
– Și a doua oară?
– Pe la 16:30!

Gândurile mele iar îmi zic adio...

MOTTO: „Îmi plac zilele reci, cenușii, de iarnă. Zile ca acestea îți permit să savurezi o dispoziție proastă.” (Bill Watterson)

Am tot încercat să scriu și ieri, dar sunt încă răcită și, mda, cred că „savurez o dispoziție proastă”, deși aș vrea să mă conving singură să nu. Am amânat scrierea (sau scrisul) pentru astăzi, dar tot n-am niciun chef. Când au văzut cuvântul aleatoriu, adică acum vreo zece minute, gândurile mele mi-au zis, zâmbind ironic: „Adio și-un praz verde!” Nu prea mi-a servit ca inspirație „declarația” asta a lor, decât poate dându-mi ideea ca, în cursul săptămânii, să gătesc ceva pe bază de praz. Mi-am reamintit azi că pluralul de la „praz” este destul de ciudatul „praji”, că Bill Waterson este un autor de benzi desenate și că scrierile mele sunt cam anoste și repetative (dar domniile voastre știau deja asta), așa că plec de-aici ca să-mi fac un ceai fierbinte...

♦ Cuvântul aleatoriu:

PRAZ, praji, s. m. Plantă erbacee legumicolă din familia liliaceelor, înrudită cu ceapa, cu tulpina cilindrică, groasă și înaltă, cu frunzele lanceolate și cu bulb cărnos (Allium porrum). Expr. (Fam.) A mânca praz = a spune minciuni. Adio și-un praz verde = se spune pentru a exprima indiferența totală a cuiva față de cineva sau ceva. Mâncare pregătită din tulpina plantei descrise mai sus. [Var.: (reg.) praj]. Din bg. praz. Sursa: DEX '09 (2009).

♦ Cuvântul zilei: 

TAMBURINĂ, tamburine, s.f. Instrument muzical popular, folosit pentru acompanierea ritmică a dansului în Spania, Italia și în Orient, de forma unei tobe mici, portative, cu pielea întinsă pe o singură parte și cu plăci de metal sau cu zurgălăi de jur-împrejur. [Variantă: tamburin s.n.] Din fr. tambourin, it. tamburino. Cheia alegerii: Pe 18 ianuarie 1994, Silvio Berlusconi, cunoscut ca un bogat antreprenor de televiziune, creează un nou partid politic, Forza Italia, și se lansează în campanie electorală. Împotriva tuturor așteptărilor, câștigă alegerile parlamentare și formează un guvern de coaliție cu aliații săi de dreapta și de extremă dreapta. Deține puterea aproape un deceniu, până în noiembrie 2011 când, sub presiunea piețelor financiare și a Uniunii Europene, demisionează fără să fi fost dezaprobat de electorat. 

♦ Text reluat (pentru exemplificare):

Mda, m-am tot plâns (aici, sau în discuțiile cu „lumea”) că în ultima vreme nu prea îmi mai vin idei despre ce/cine să scriu și că habar nu am de ce se întâmplă acest lucru. Acum am ajuns la concluzia din titlu, cum că mașina gândurilor personale e cam „gripată”. Am fost și eu cam gripată (aș, a fost mai mult o răceală!), dar mi-a trecut. Lipsa de idei continuă însă și sunt tare necăjită din cauza asta. Mi-am propus să fac din nou călătorii imaginare, dar nu-mi venea în minte niciun loc unde să plecăm, eu și gândurile din dotare. Așa că mi-am zis să pun „degetul pe hartă” și să mă duc acolo. Și, ca o încununare a căutărilor mele înfrigurate, cursorul mouse-ului a binevoit să se oprească undeva la granița dintre Ucraina și Belarus. Dacă n-ar fi tragic, ar fi de râs. De râsul curcilor. Așa că am renunțat la plimbări „online” și am să rămân, o vreme, la „chestia” destul de monotonă cu prezentarea cuvintelor din dexonline și a unor glume.

(19 ianuarie 2023, Mașina gândurilor mele e „gripată”) 

♦ Glume:

☺

Ion și Gheorghe se întorc de la oraș, desculți, prin colbul drumului de țară. Pe un umăr, Ion duce o pereche de ghete nou-nouțe, spânzurate de șireturi.

- No, faine ghete ai, mă, Ioane!

- Faine ca faine, da' îs tare trainice. De douăj' dă ani le port...

☺

Convorbire la telefon, seara:

- Ce faci, iubito?

- Stau în pat...

- Ce ai pe tine?

- Cutia cu pizza!

☺

Un tip le spune colegilor de birou:

- Măi, am o dilemă: azi am prins doi vecini sărutându-se în lift și acum mă întreb dacă să le spun și nevestelor lor...

☺

Doi tipi ies la o bere. Unul întreabă:

- Dacă ar fi să împărțim aceeași femeie, care ai vrea să fie? Soția mea, sau soția ta? 

- Măi, omule, eu m-am săturat de amândouă. Hai să încercăm alta...

☺

 Discuție între două amice:
– Fată, ce-ai mai slăbit!
– Daaaa! Zece kilograme într-o lună.

– Ești nebună?! Cum ai reușit?

– Mi-am luat niște adidași faini de 580 de euro.
– Și, cât alergi pe zi?
– Alerg, pe dracu! Nu mai am bani de mâncare...

♦ P. S. # Vă reamintesc că, în dexonline.ro, cuvântul lunii este „impunitate”, și avem, mai nou, un cuvânt al anului (trecut), și anume „sinecură”. 

# Recunosc că nu-mi dau seama deloc care este legătura între cuvântul „tamburină” și cheia alegerii. Dar, deh, fără gândurile mele, destul de înfrigurată, răcită, și cu o viziune destul de gri asupra vieții mele, mi se pare normal să cuget mai greu...

# Ah, era să uit, ieri am mai descoperit (pe Facebook, cred) o reclamă la o carte, care m-a lăsat iar fără replică și cu nervii ferfeniță: „Ghidul speakerilor care vorbesc cu lejeritate” (Cum să îți găsești vocea într-un club de public speaking). Și apoi eram îndemnați să descărcăm chestia asta de mai sus de pe SPEAKERSNET.RO. Hm, bine...