Și, aș putea adăuga eu, „puzzle printre gânduri”, pentru că în ultima vreme, după cum am mai spus, m-am „pasionat” în a juca (sau rezolva?) câte un PUZZLE [PAZL] (s. n. 1. joc de perspicacitate constând în reconstituirea unui întreg, a unei imagini din fragmente decupate. 2. (fig.) amestec de elemente eterogene. (< engl. puzzle. Sursa: MDN '00-2000). Astăzi aveam cu totul alte planuri (și treburi), dar afară plouă, mi-e frig și nu prea am chef de nimic, așa că am venit să „fac” un puzzle și aici, pe blog. Adică să alătur (și să explic) niște imagini găsite în ultimul timp, care mi-au plăcut sau m-au amuzat (și, pornind de la amuzamentul ăsta, despre care am mai și învățat câte ceva). De exemplu:
M-am hlizit vreo cinci minute când am văzut poza, recunoscând în sinea mea că noi, românii, suntem campioni la „hazul de necaz”, și asta e bine, umorul te „scoate” din multe necazuri. Și pentru că eu nu am văzut „pe viu” Sfinxul sau Babele, iată ce am aflat de pe https://www.b24fun.ro/babele-sfinxul-si-energia-lor-pozitiva/ (unde o să găsiți, dacă vă interesează, mai multe amănunte):
„În Munții Bucegi, Babele și Sfinxul reprezintă unele din principalele atracții turistice ale județului Dâmbovița. Acesta e locul perfect pentru cei îndrăgostiți de munte, natură și nu în ultimul rând de enigme. Monumentele naturale se află la o altitudine foarte ridicată și sunt considerate a fi punctele cu cea mai amplă încărcătură energică pozitivă, din țara noastră. În ciuda eforturilor depuse pentru cercetarea regiunii, până în prezent nu se cunosc suficiente date despre originea acestora. (...) La 2216 metri altitudine, în Munții Bucegi se găsește Sfinxul, un megalit ce este considerat a fi încărcat cu energie. Acesta are o înălțime de 8 metri și o lățime de 12 metri, iar denumirea și-a primit-o în urma asemănării sale fizice cu Sfinxul Egiptean. De exemplu, una dintre asemănările semnificative era reprezentată de înălțimea lor. Cu toate astea, despre Marele Sfinx din Giza se spune că a fost construit de faraonul Khafra, ori de o altă civilizație mai veche. Pe când despre Sfinxul din România se crede că a fost format datorită eroziunii eoliene, de-a lungul a mulți ani, fără a acorda prea multă atenție ideii că ar fi creat de oameni. (...) Formațiunile stâncoase din Munții Bucegi, aflate în apropierea vârfului Baba Mare au primit denumirea de Babe. Se află în imediată apropiere a Sfinxului, creând o legătură între ele și au dobândit renumele de „altare ciclopice din Caraiman”. Sursa lor este în schimb neidentificată, fiind cunoscute doar teorii. O posibilitate luată în calcul de cercetători, la fel ca în cazul sfinxului românesc, se bazează pe erodarea eoliană. Alt factor ce ar fi adus Babele în forma lor de azi, ar fi apa, prin procesele de îngheț și dezgheț. Chiar și așa, oamenii de știință nu îndrăznesc să nege absolut intervenția speciei umane în realizarea Babelor.”
O altă piesă din acest puzzle de azi
este poza de mai sus și din care am aflat în câte feluri se spune IUBIRE
în limba greacă. Deci, pasiune (dorință), a ține la prieteni, dragoste jucăușă (de copil), dragoste pentru ceilalți (empatie, grijă), iubire care rezistă în timp, grijă pentru sine. M-a emoționat. Și am fost un pic invidioasă. Pe urmă, ca să mă încurajez, mi-am zis: „Da, dar numai noi, românii, avem cuvântul DOR!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu