MOTTO:
„Dacă vrei să faci pe cineva bogat, nu-i spori puterea, ci ia-i din dorinte.”
(EPICUR)
Am experimentat, zilele
trecute, acest nou tip de scriere (adică fontul numit „Mistral”). Îmi place. Se
pare că, plictisindu-mă îngrozitor, caut orice mijloace de a scăpa de această
stare execrabilă indusă de viroza (mă rog, bronsita, răceala, gripa) ce mă chinuie de la începutul anului. Asta nu
înseamnă că am vreun succes în acest sens. Nu. Am început anul de gratie 2018
cu gânduri destul de gri, fără niciun chef, cu tuse, dureri de cap, de oase,
frisoane, lehamite, nervi etc. Sper din toată inima ca un an început atât de
prost (nu, nu mă refer aici numai la boală) să nu aibă de gând să „se comporte”
astfel până la capăt. E timpul să iau ceva decizii care să mă scoată din
această stare. Mai întâi de toate, o să am mai mare grijă de MINE, căci nimeni
altcineva nu pare să aibă. Apoi, când îmi capăt umorul înapoi, o să râd de MINE
cu tot dinadinsul, căci îmi face bine. În fine, o să încetez să mai doresc ceva sau să mai fac
planuri. Am încetat, pentru început, să mai vreau să ningă, după cum se cere
imperios si cu umor în imaginea de mai sus : „ORICINE SE ROAGĂ SĂ FIE ZĂPADĂ, ÎL RUGĂM SĂ ÎNCETEZE!”. Ups! Acum văd că imaginea nu vrea să apară, dar e vorba de multă nea si de un avizier unde e scrisă în engleză rugămintea cea haioasă. Ei bine, să nu ningă! M-am împăcat
cu ideea că nu numai noi, oamenii, suntem „cu susul în jos”, ci si timpul. Deci,
după niste Sărbători de iarnă fără pic de nea, petrecute într-un decor primăvăratic
si bolnăvicios, după un ger al Bobotezei absolut nevolnic (adică cu temperaturi
muuult peste 0 grade), voi arunca crengutele de brad, voi pune la locul lor beteala si
globuletele, mă voi face bine, si voi relua totul cătinel sau cu, asa cum zic
americanii prin filmele lor, „baby steps”...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu