În loc de MOTTO:
Jupân Dumitrache: (nedomirit) E scris adânc.
Ipingescu: Ba nu-i adânc deloc. Nu pricepi? Vezi cum vine vorba lui: să nu mai mănânce nimeni din sudoarea bunioară a unuia ca mine și ca dumneata, care suntem din popor; adică să șază numai poporul la masă, că el e stăpân.
(I. L. Caragiale, „O noapte furtunoasă”, Actul I, Scena IV)
Înainte să mă apuc să scriu aici, pe blog, m-am comportat ca o persoană „în concediu”, adică m-am plimbat prin livadă, încercând să nu-mi fac planuri pentru „muncile” restante, pe care trebuie să le fac săptămâna viitoare. Mi-am zis: „E duminică, zi de odihnă, hai să-i ascult pe „motivaționalii” care, începând din antichitate, ne sfătuiesc să trăim clipa.” Nu a ținut mult această clipă, o dată că a început să plouă și a doua oară pentru că gândurile mele s-au împărțit în multe tabere și m-au cam lăsat să mă descurc cum pot cu scrisul. Unele gânduri dorm, altele au plecat în călătorii imaginare, mai mult de jumătate sunt cam confuze și supărate pe mine (și pe toată LUMEA), iar cele trei sau patru care mi-au rămas fidele mi-au dat de gândit asupra unui lucru: eu scriu aici, câțiva citesc ce scriu eu, dar fiecare interpretează cum vrea, deci mesajul textului meu se diluează.
Am vrut să-mi explic mai bine cum e cu „receptarea unui text literar”, deși subconștientul meu îmi șoptea s-o las baltă. Google m-a dus prin niște PDF-uri mult prea docte și scorțoase pentru gustul meu, așa că m-am gândit să reiau, pentru că se „asortează” perfect la ce m-am întrebat eu mai sus, expresia „unde dai și unde crapă”. După niște explicații absolut puerile (nu contează că se adresau elevilor), am găsit ceva care chiar mi-a plăcut, pe un site (blog) aparținând unui avocat, domnul Mihai Adrian Hotca și mi-am permis să citez următoarele:
„Proverbul unde dai și unde crapă este susceptibil de multe accepțiuni, dar toată lumea este de acord că acesta este valabil în acele situații în care obiectivele urmărite sau rezultatele așteptate nu se produc, survenind însă alte consecințe neurmărite sau neașteptate. O poveste care pune în lumină acest aforism este ceea ce e cunoscut sub denumirea „efectul fluturelui” [Părintele teoriei bazate pe efectul fluturelui este Edward Norton Lorenz (n. 1917 – d. 2008). Acesta a elaborat modele matematice menite să explice mișcarea aerului atmosferic]. Conform acestui efect, dacă un fluture își mișcă aripile într-un anumit loc, această mișcare a sa poate determina schimbări atmosferice semnificative în altă parte a globului, astfel că după o săptămână sau un anumit număr de zile este posibilă apariția unui fenomen natural (tornadă, uragan etc.) sau este determinată împiedicarea apariției unui asemenea fenomen. Altfel spus, fluturele își mișcă aripile într-un loc al planetei, iar modificările atmosferice survin în altă zonă a globului.
(...) Proverbul unde dai și unde crapă este valabil în acele cazuri în care:
- Organizezi un eveniment cu obiective frumoase, generoase sau altruiste, dar efectele sunt un fiasco;
- Vrei să faci un gest nobil, dar destinatarul acestuia îl consideră ignobil;
- Intervii într-o dispută pentru a o aplana și te trezești că cei aflați în conflict se coalizează și iscă un conflict cu tine;
- Transmiți mesaje de condoleanțe, de încurajare sau de îmbărbătare unor persoane aflate în situații grele sau delicate și primești replici care te fac să îți pară rău că ai făcut acele gesturi ș.a. (Sursa: https://htcp.eu/)
Acum, după ce am scris (și copy/paste) toate acestea, am vaga impresie că am mai bătut cândva câmpii despre ele, deci că mă repet, dar nu o să iau în seamă nici impresia asta, nici sforăitul sau certurile gândurilor mele, ci o să-mi administrez câteva „poante” vechi, dar care aș zice că sunt încă înainte de „termenul de expirare”:
☺
GPS-ul nu trebuie niciodată folosit când mergi la cimitir. E oribil să auzi cum îţi spune: „Aţi ajuns la destinație”.
☺
Nu înțeleg de ce toată lumea visează la o iubire „ca în filme”. Un film ține două ore…
☺
În sfârșit, o veste bună pentru nostalgicii comunismului: A apărut primul magazin online în care nu se găsește nimic!
☺
Test de iubire. Închide soția și cățelul într-o debara și când deschizi ușa debaralei, fii atent să vezi cine se bucură mai mult că te vede...
P.S.
HALIMÁ, halimale, s. f. Povestire, întâmplare complicată, cu multe peripeții. ♦ Fig. (Fam.) Situație încurcată, amestecătură, confuzie. – Din ngr. halimá (< tc.). Sursa: DEX '09 (2009).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu