Multe gânduri aflătoare...

 

 

MOTTO: „Unii spun că în noaptea aceasta, exact la miezul nopții, se deschid cerurile. Nu prea înțeleg cum s-ar putea deschide, dar așa se spune: că în noaptea de Sânziene se deschid cerurile. Dar probabil că se deschid numai pentru cei care știu cum să le privească… Dumnezeu rânduiește un răstimp de liniște, când stau în cumpănă toate stihiile și cerurile cu stelele și vânturile. S-ar putea întâmpla fel de fel de miracole. Dar trebuie să te învețe cineva cum să le privești, ca să știi că sunt miracole. Altminteri, nici măcar nu le vezi. Treci pe lângă ele și nu știi că sunt miracole. Nu le vezi.” (Mircea Eliade - „Noaptea de Sânziene”)

     

        Azi e sărbătoarea ortodoxă a Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul. În tradiția populară, tot ziua de astăzi este numită și a Sânzienelor sau Drăgaica. Și, din anul 2013, azi se sărbătorește Ziua Internațională a Iei. (...) Bun, am făcut o pauză de vreo oră și m-am dus să culeg de prin grădină „plante de leac”. Dar degeaba, căci acum o oră, ca și acum, sunt în lipsă totală de idei. Adică, idei care să merite să fie scrise. Celelalte sunt mult prea banale și fără de interes pentru alții. Am căutat cuvintele de azi. Cuvântul aleatoriu, cum bine-i zice, s-a nimerit a fi: „aflătoriu”. Imediat am plonjat cu gândul în vremurile străvechi și-n scrieri de cronicari. Dexonline.ro m-a adus cu picioarele pe pământ, căci mi-a spus, foarte hotărât: Forma „aflătoriu” este o variantă a lui „aflător”.
AFLĂTÓR, -OÁRE, aflători, -oare, adj. (Rar) Care (se) află, (se) găsește. ♦ (Substantivat; înv.) Inventator. – Afla + suf. -ător. Sursa: DEX '09 (2009).

        NOTA MEA. Bun și cuvântul ăsta, dar parcă primul avea farmecul lui aparte. Mă tem însă că astăzi nu prea îmi folosește niciunul dintre ele, nici cel nou, nici cel învechit și livresc, iar gândurile pe care le am pe inventar sunt mai degrabă „aflătoare în treabă”, știți domniile voastre de ce...

Cuvântul zilei, total necunoscut mie, este:
SINEGOR s.m. [Pl: ~i / E: fr synégore, gr συνήγορος] 1. Apărător în justiție la vechii greci. 2. Avocat public însărcinat să apere legile împotriva reformelor propuse. Sursa: MDA2 (2010). Cheia alegerii: Ziua Avocatului Român.

    Păi, cam atât. Chiar nu mai știu ce să scriu, deci plec de-aici. Dar, mai întâi, o să îmi (vă) spun o poezie a lui Marin Sorescu, numită „Ca o rugăciune”...

 

„Nu știu ce am,
Că nu dorm când dorm.
Nu știu ce am,
Că nu sunt treaz,
Când stau de veghe.

Nu știu ce am,
Că nu ajung nicăieri,
Când merg.

Nu știu ce am,
Că stând pe loc
Sunt, hăt, departe.

Doamne, din ce fel de humă
M-ai luat în palmele tale calde

Și cu ce fel de saliva
Ai amestecat și-ai frământat huma-mi?

De nu știu ce am
Că exist,
Nu știu ce am
Că nu mai am nimic,
Decât pe tine.”