Gânduri cam fărâmicioase

      Am fost influențată iarăși de cuvântul aleatoriu (adică FĂRÂMICIÓS, -OÁSĂ, fărâmicioși, -oase, adj. Care se sfărâmă sau se poate sfărâma ușor; sfărâmicios. – Fărâma + suf. -icios. Sursa: DEX '09) în alegerea titlului, dar chiar se potrivește cu starea gândurilor mele de acum, adică le simt ca pe niște fărâme-fărâme, din care eu nu prea pot face mare lucru. Cuvântul zilei este BRIANTÍNĂ s. f. Produs cosmetic gras, lichid sau de consistența unei paste, care servește pentru a da strălucire părului. [Pr.: bri-an-ti-nă. – Var.: briliantină s. f.] – Din fr. brillantine. Sursa: DEX '09 (2009). Cheia alegerii: În anul 1978, este lansat la New York filmul american „Grease”, cu John Travolta și Olivia Newton-John în rolurile principale. Titlul filmului este o aluzie la părul dat cu briantină al protagonistului. Cuvântul lunii a rămas tot INFORMATOR. (Ferește-ne, Doamne!) 

      O întrebare pe care mi-am pus-o și eu zilele trecute este cea care urmează. Numai că acum mărturisesc că nu prea mă mai interesează, dar dacă tot am scotocit prin Internet după ea, iat-o:
Ce este „Briciul lui Occam”?

    „Pluralitas non est ponenda sine neccesitate”. Adică „pluralitatea nu trebuie folosită inutil”. Aceste cuvinte îi aparțin lui William de Ockham, filosof englez medieval și călugăr franciscan. Asemenea altor franciscani, William a optat pentru o viață minimalistă, o viata a sărăciei. Datorită acestui fapt și a numeroaselor dispute avute cu Papa pe această temă, el a fost excomunicat de Papa Ioan al XXII-lea. William a răspuns printr-un tratat în cadrul căruia demonstra ca Papa e un eretic. (...) Lama lui Occam mai e numită și principiul parcimoniei. Dificultatea în cazul Briciului/ Lamei lui Occam constă în faptul că aceasta nu e specifică și nici nu este întotdeauna clar care teorie este mai simplă. Mai mult, Briciul lui Occam nu reprezinta decât o preferință estetică pentru simplicitate. Prin urmare, nu poate fi considerată riguroasă. Atunci când se explică un anumit lucru, nu trebuie să oferim mai multe date decât sunt necesare. Și nu e nevoie să facem mai multe presupuneri decât sunt necesare. (...) Deoarece Lama lui Ockham e numită și principiul simplicității, unii creaționiști susțin că poate fi folosită pentru a demonstra superioritatea creaționismului asupra evoluției. (...) În prezent, principiul parcimoniei e un instrument euristic. Nu presupunem că teoria simplă este și cea mai corectă, iar cea complexă ar fi falsă. Lucrurile nu stau mereu așa.” (Sursa: mixdecultura.ro)

     P.S. Era cât pe ce să șterg postarea asta, mi se pare anostă, am scris-o fără nicio tragere de inimă și se vede acest lucru, pe mine m-a făcut să casc și, ușor-ușor, să mă enervez. Plus că mai am de lămurit unele „chestii” pe care nu le-am priceput „din prima”. O las totuși aici, pe blog, sperând că n-o va citi nimeni...