MOTTO: „Nu întotdeauna adevărul are nevoie de vorbire aleasă, el se mulțumește cu cea mai simplă povestire.” (Miron Costin, „Letopisețul Țării Moldovei”)
Ieri și alaltăieri am început ceea ce eu numesc, autoironic și cam hiperbolic, „muncile prin grădină”. Mi-e cam greu, piciorul căruia i-am făcut cadou o frumoasă entorsă (la sfârșit de decembrie 2021) mă doare, obosesc prea repede și mă mai și mir de asta (până mă uit în C.I., la data nașterii), dar merg mai departe, cătinel-cătinel, dar cu rezultatele muncii abia vizibile și destul de lamentabile. Dar nimeni nu mă grăbește și am învățat (pe calea cea mai grea) că e mult mai bine să vezi partea plină a paharului. Am întâlnit azi un cuvânt (în afară de cele date de dexonline.ro), într-un articol în engleză (hm) și am văzut că acest cuvânt sintetizează ceea ce simțeam eu până acum vreo douăzeci de ani, adică sentimentul că dacă aveam o clipă de bucurie (fericirea deja era un vis prea frumos pentru mine), urma să se întâmple ceva rău, ca un fel de pedeapsă. Ei bine, acum am scăpat de gândul ăsta și, hotărât lucru, nu mai sufăr deloc, dar deloc, de CHEROFOBÍE s.f. aversiune patologică față de veselie, de bună dispoziție. (< fr. chérophobie). Sursa: MDN '00 (2000). Bun, acum cuvintele din DEX:
👀
TELEOLOGÍE s. f. Doctrină potrivit căreia totul în lume a fost creat de Dumnezeu pentru a servi omului. ♦ Studiul scopurilor lucrurilor; teoria finalității. [Pr.: -le-o-] – Din fr. téléologie. Sursa: DEX '09 (2009
👀
VÓRNIC, vornici, s.m. 1. (În Evul Mediu, în Țările Române) Mare dregător din Sfatul domnesc, însărcinat cu supravegherea Curții, conducerea treburilor interne ale țării, având și atribuții judecătorești. ◊ Mare vornic (sau vornic mare) = cel dintâi boier din Divan, având sarcina de cârmuitor și de înalt judecător al Curții domnești și al întregii țări. Vornic de Țara de Jos (sau de Sus) = dregător cu rang de vornic (1) a cărui autoritate se exercita asupra unei jumătăți din Țara Moldovei. ♦ Reprezentant al domniei în orașe, cu atribuții judecătorești. 2. (Înv.) Primar al unui sat sau al unui târg. ♦ Funcționar în administrația comunelor rurale, însărcinat cu distribuirea corespondenței, convocarea sătenilor la adunări, anunțarea știrilor etc.; crainic, pristav, vornicel (2). 3. Vornicel (3). – Din sl. dvorĭnikŭ. Sursa: DEX '09 (2009).
Cheia alegerii: S-a născut, în 1633, Miron Costin, cronicar moldovean. A deținut dregătoriile de vornic și mare vornic.
Și, bonus:
LETOPISÉȚ, letopisețe, s. n. Scriere veche cu caracter istoric, în care evenimentele sunt prezentate în ordine cronologică; cronică, hronic. [Acc. și: letopíseț] – Din sl. lĕtopĩsĩcĩ. Sursa: DEX '09 (2009).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu