Gândurile mele cântă azi o bagatelă

 

MOTTO: „O persoană cu adevărat educată este una care a învățat cum să învețe și să se schimbe.” (Carl Rogers)

Pentru că nimic nu e întâmplător, atunci când mă pregăteam să scriu ceva pe blog, prin minte îmi susura melodia „Für Elise” a lui Beethoven. Habar n-am de ce. Căutând o expresie care-mi era și ea pe-acolo, printre neuroni, am găsit o alta, ce mi s-a părut simptomatică pentru unii oamenii, în aceste timpuri pe care le trăim, așa că am citat-o pe ea prima (cu ortografia din 1968):

A (se) vinde pe un blid de linte – Expresia, foarte veche și răspîndită, vine din biblie, care era pe vremuri singura carte pe care o învățau și… neștiutorii de carte. Se povestește că Esau, întîiul născut al patriarhului Isac, revenind într-o zi acasă de la cîmp, obosit și înfometat, i-a cerut lui Iacob, fratele său geamăn, să-i dea și lui să mănînce din lintea pe care acesta o gătise. Iacob, care încă din pîntecele mamei (spune legenda) se afla într-o mare rivalitate cu Esau, fu de acord să-i dea un blid de linte, dar cu condiția ca fratele său să-i cedeze în schimb dreptul de primogenitură (de prim-născut), care la orientali, ca și la casele domnitoare, era legat de anumite privilegii. Tîrgul s-a făcut, și acel biet „blid de linte” a ajuns de atunci în multe limbi și în multe guri! Expresia înseamnă: a te vinde pentru o nimica toată, a-ți închiria serviciile pentru o bagatelă etc. Sursa: CECC (1968).

Căutând apoi cuvântul „bagatelă” și o imagine adecvată,  domnul Google mi-a dat pe loc explicația și, printre altele, o poză din care reieșea că melodia ce-mi suna mie în minte era o „bagatelă”. Aha!
BAGATÉLĂ, bagatele, s.f. 1. Lucru de mică importanță; obiect de mică valoare, neînsemnat; fleac. 2. Piesă muzicală instrumentală scurtă, de obicei pentru pian. [Var.: bagatel s. n.] – Din it. bagattella, fr. bagatelle. Sursa: DEX '09 (2009)

Eu căutam, de fapt, expresia „A-și băga mințile în cap”, adică „a-și da bine seama de urmările faptelor sale; a se cuminți”.

Cuvântul aleatoriu din dexonline.ro:

RAIÁ, raiale, s.f. (în Evul Mediu) 1. Teritoriu supus de turci, care forma hinterlandul unei cetăți. 2. Denumire dată supușilor creștini din Imperiul Otoman. [Pr.: ra-ia] – Din tc. rāyā. Sursa: DEX '09 (2009). 

Și, de aici, m-am dus la cuvântul din definiția de mai sus, pe care nu-l (mai) știam, din cauza uitucelii:

HÍNTERLAND, hinterlanduri, s. n. 1. Regiune relativ rigidă din punct de vedere tectonic, situată în spatele unui sistem muntos cutat. 2. Teritoriu care gravitează spre un centru economic. 3. Regiune învecinată cu un teritoriu ocupat, folosită ca bază a unor acțiuni expansioniste. 4. Colonie sau țară slab dezvoltată dependentă economic de metropolă. – Din germ. Hinterland. Sursa: DEX '09 (2009).

Cuvântul zilei:

IZOCRONISM s.n. [At: DA ms / S și: iso~ / Pl: ~e / E: fr isochronisme] 1. Însușire de a fi izocron. 2. Proprietate a unor fenomene periodice de a se repeta în mod identic după o anumită perioadă de timp. 3. Stare a două celule nervoase sau musculare având aceeași cronaxie. Sursa: MDA2 (2010). Cheia alegerii: În anul 1861 avea loc la Pantheonul din Paris demonstrația pendulului lui Foucault, care dovedea rotația Pământului.

Despre „pendulul lui Foucault” am mai scris, ia să vedem ce-i „cronaxia”:
CRONAXÍE s.f. Timpul fiziologic minim în care are loc o excitație; timpul în care un curent electric trebuie să parcurgă un nerv, un mușchi etc., pentru a-l excita. – Din fr. chronaxie. Sursa: DEX '09 (2009). 

😊  

Să încercăm să zâmbim un pic: 

😊

- Iubito, uită-te ce vreme frumoasă este afară și tu stai în bucătărie și speli vasele...

- Păi, ce ar trebui să fac?

- Să ieși afară să-mi speli mașina!

😊

Ardeleanul Ion vine acasă. Când intră în casă îl vede pe Gheorghe.
- Ce faci aici, Gheorghe?
- Aștept autobuzul.
Ion iese în curte, la treburi. Dar îi vine în minte un gând: „No, de unde la mine în casă autobuz?”.
Se întoarce, dar Gheorghe nu mai era. Ion îi zice nevestei:
- Bag samă că a venit autobuzul...