COLECȚIA DE GÂNDURI este un „locșor” aparte, unde-mi place să poposesc și să-mi „împărtășesc” unele gânduri. Ca să fiu sinceră, de cele mai multe ori mă întâlnesc aici doar eu cu mine. Dar îmi place să trec pe la blog pentru că „scrisul” îmi aduce liniște și tămăduire sufletească. Eu îl simt ca pe un fel de spovadă, de eliberare (a gândurilor), ca pe un fel de „terapie” chiar. Și, desigur, îmi mai place să trec pe la blog pentru că, uneori, scrierile mele mă amuză copios...
Asta îmi pusesem de gând să scriu astăzi: despre multele și măruntele frici care mă bântuie. Sau despre fricile acelea mari, ce sunt comune majorității oamenilor. Și despre cum ne îndeamnă să ne înfruntăm fricile vorbitorii aceia „motivaționali”, sau psihologii sau, mă rog, toți care-și dau cu părerea. Unele frici cred că pot fi înfruntate, dar la altele, eu una continui să spun „n-ai să vezi!” Mi-a fost frică toată viața să zbor cu avionul (nu că aș fi avut prea multe ocazii), să vorbesc în public (am mai spus-o, când am încercat, am lăsat impresia că sunt nu numai șatenă/ blondă, ci și proastă), mi-a fost frică de apă (drept pentru care tentativele de a învăța să înot au fost niște eșecuri), acum mi-e frică de Covid, dar mi-e cam frică și de vaccin, mi-a fost și îmi este încă frică de multe, dar n-o să le înșir aici pe toate, nu? Am încă frici mai mici sau mai mari, dar am ajuns să „conviețuiesc” destul de pașnic cu ele, iar când spun o rugăciune, parcă se mai diminuează. Am postat pe Facebook poantele și poezia de azi (nu le mai repet), dar la alegerea poeziei a contribuit faptul că am văzut postarea altcuiva cu o poezie a lui George Țărnea, intitulată „Egloga destinul tragic” și, de aici, am făcut legătura cu ceea ce am scris mai sus, adică cu frica de uitare. Mi-e teamă că am să uit lucrurile faine, sentimentele și trăirile, întâmplările cu haz sau emoționante, dar am constatat că e bine, uneori, să mai și uiți, să lași în urmă trecutul (adică regretele, și frustrările, și durerile, și tristețile din el) și să mergi mai departe. Și, fiindcă tot vorbirăm de uitare (adică, de aia „rea”), eu am uitat cu desăvârșire ce e aia „eglogă” (mda, acum mi-e foarte jenă, preț de câteva minute, dar îmi va trece, cred). Deci:
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Gânduri care se ceartă între ele
Motto: „ Cel mai rapid mod de a-ți dubla banii este să-i îndoi și să-i pui înapoi în buzunar. ” (Will Rogers) M-am trezit astăzi foaaaart...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu