Frunzuliță de osică/ Gândurile îmi abdică

  

   Cam așa arată de un timp gândurile mele (adică unele dintre ele, căci nu sunt toate atente la mine, la căutările mele, la întrebările mele și, fatalmente, la uimirile mele) în urma unei așa-zise recapitulări a cuvintelor aleatorii găsite în dexonline.ro și pe care, din lipsă de timp, mi le-am notat într-un carnețel. Frecvența celor necunoscute mă face să mă-ntreb cu obidă ce mai vrea iar Universul ăsta să-mi transmită, de ce mă necăjește, de ce nu mă lasă oare să mă scald și eu un pic într-o călduță automulțumire cu privire la cuantumul de cunoștințe pe care am apucat să-l adun până acum?! Păi, uitați, domniile voastre, cu ce m-am întâlnit eu (și asta cam în două săptămâni), adică cu niște cuvinte care parcă nu-s din limba română și care m-au făcut să-mi înmulțesc ridurile de pe frunte:

OSICĂ sf [At: LEXIC REG. 83/ Pl: ~ici / E: ucr осика] (Reg) Specie de plop nedefinită mai îndeaproape. Sursa: MDA2 (2010). NOTA MEA: Auzi, „nedefinită mai îndeaproape”, bine că mi-au zis că e plop...
Ștraimodlu s.n. [At: ALR II, 6675/105, 353 / V: (reg) ~muldăr/ Pl: ~le / E: ger Streichmodel] (Trs; Mar) Zgârieci. Sursa: MDA2 (2010). NOTA MEA: M-au lămurit, ca să zic așa, „buștean”, două rânduri ca să-mi spună că e „zgârieci”. Ce e ăla „zgârieci”?
ZGÂRIÉCI, zgârieci, s. m. (Pop.) Instrument format dintr-o bucată prismatică de lemn, în care se fixează două tije metalice cu vârf ascuțit și cu ajutorul căruia se trasează linii paralele pe fața unei piese de lemn. [Pr.: -ri-eci] – Zgâria + suf. -eci. Sursa: DEX '09 (2009).
Propagulă s.f. [At:DN3/Pl: ~le/E:fr propagule] Formație de celule filamentoase sau frunzoase la alge, care asigură înmulțirea vegetativă. Sursa: MDA2 (2010). NOTA MEA: „Geniu bun al venitorului României!” Habar n-aveam că există așa ceva...
PIELM, pielmuri, s. n. (Pop.) Făină de grâu, de porumb etc. (de cea mai bună calitate). [Var.: piemn s. n.] – Et. nec. Sursa: DEX '09 (2009). NOTA MEA: Nici de cuvântul ăsta n-am auzit, dar are ca sinonim „pospai”...
Pospai s. n. (Pop.) Pulbere fină de făină care se formează în timpul măcinatului și care acoperă pereții și obiectele din moară; p. gener. pulbere albă, strat subțire care acoperă ceva. ♦ Fig. Superficialitate, aparență (în ceea ce face cineva). – Din ngr. paspáli, sb. paspalj. Sursa: DEX '09 (2009).
INEÁȚĂ, inețe, s. f. Numele a două plante care cresc prin livezi, fânețe, pășuni etc.; a) plantă erbacee cu flori albe; inișor (Linum catharticum); b) plantă erbacee cu tulpini numeroase, cu flori albastre (Linum austriacum). In + suf.-eață. Sursa: DEX '09 (2009). NOTA MEA: Ei, da, aici fruntea mea s-a mai descrețit, pentru că o prietenă îmi zice, alintător și ușor ironic, Lavineață (în loc de Lavinia), alintare care îmi aduce mereu în suflet (dar și pe fața-mi ridată) un zâmbet de copil, și care-mi dă imboldul, la fel de copilăresc, de a căuta rime (și, iată, am mai găsit una), care mai de care mai haioase (nătăfleață, vorbăreață, gogoneață, șugubeață, chichineață etc.)