Gânduri plagiate

   Gânduri plagiate sau „împrumutate, pastișate, imitate, contrafăcute, false, copiate”. Mda, sunt gânduri copiate, dar tot de la mine de pe blog, deci nu sunt de condamnat (decât pentru că mă repet pentru că mi-e lene să scriu ceva inedit), așa că acum, doamnelor și domnilor, tocmai m-am auto-plagiat:

 

MOTTO:

„Cine nu știe și nu știe că nu știe, e prost. Ocolește-l! Cine nu știe, dar știe că nu știe, e ignorant. Învață-l! Cine știe, dar nu știe că știe, e adormit. Trezește-l! Cine știe și știe că știe, e înțelept. Ascultă-l!”

   Astăzi am timp de așternut aici câteva gânduri. Răzlețe. Săptămâna ce a trecut aş zice că am mai avut nişte tentative, în vreo trei zile, să mă aşez şi să scriu, dar mi-a trecut repede cheful. Voiam să scriu despre cum se obține anul sabatic. Apoi, gândind la statutul meu actual, de pensionară, mi-am zis: „Ce-mi trebuie, eu voi avea, oricum, atâția ani sabatici cât va vrea Dumnezeu să-mi mai dea”. Pe urmă, am vrut să scriu despre felul cum e privită solitudinea, pe urmă despre bucuria gureșă a unor păsărele cărora le pun mereu mâncare pe pervazul ferestrei mele. În fine, nu-mi mai amintesc ce gânduri mi-au trecut prin cap, dar n-au meritat, cred, să le scriu aici. Acum scriu doar pentru că citatul de mai sus mi-a plăcut (şi m-a făcut, a nu ştiu câta oară, să realizez că eu rătăcesc undeva între copil prostuț şi adormire). Deci, ca un filolog ce mă pretind a fi, am căutat (pentru că nu eram sigură și pentru că sunt curioasă din fire) cine l-a spus întâi. Bineînțeles, am căutat pe Internet. Am întâlnit mai multe variante (proverb chinez, proverb arab, Solomon) dar se pare că autorul este Seneca. Aşa că voi repeta ce am tot spus mereu (at nauseam, uneori) şi anume că, în cărţi, e mai lesne să găsim lucruri adevărate. Deh, asta e, nu tot ce zboară pe Internet e comestibil...

Și, astăzi, ca bonus, niște bancuri:

Într-un sat, la discotecă:

- Domnișoară, dansezi ?

- Nu.

- Atunci, hai să ne-ajuți să împingem un tractor, că a rămas împotmolit.

%

Nevasta unui director află că acesta are o nouă secretară și îl ia la întrebări:

- Secretara asta a ta are picioare frumoase?

- Dragă, n-am băgat de seamă.

- E blondă, brunetă?

- Habar n-am...

- Ochii, ce culoare au?

- N-am observat...

- Dar de-mbrăcat, cum se-mbracă?

- Foarte repede!