Gânduri ce nu știu să joace sudoku

 

Uitându-mă la cuvintele de astăzi, din dexonline.ro, am găsit drept cuvânt aleatoriu SODÓKU s.n. (Med.) Boală contagioasă din Extremul Orient cauzată de o spirochetă, transmisă prin mușcătura de șobolan și manifestată prin febră și erupții cutanate.[< fr., engl. sodoku < cuv. japonez]. Sursa: DN (1986).

„Păi, stai așa, mi-am zis eu, cuvântul seamănă cu numele jocului ăluia la care nu mă pricep eu deloc”, adică SUDOKU - un joc în formă de grilă, inventat în 1979, și inspirat de pătratul latin și de problema celor 36 ofițeri a lui Leonhard Euler. Scopul jocului este de a umple această grilă cu cifrele de la 1 la 9 respectând anumite condiții, unele cifre fiind de la început dispuse în grilă. (Wikipedia)

Da. Ați ghicit, am pornit să caut ce-i cu „pătratul latin” (a se vedea poza) și cu cei „36 de ofițeri”. Iată ce-am găsit:

„În matematică, în special în combinatorică, un pătrat latin este un tablou de șah pătrat de latură n cu un simbol pe fiecare casetă, astfel încât fiecare dintre ele apare câte o singură dată în fiecare rând și în fiecare coloană. Un pătrat latin de ordin n poate fi, de asemenea, văzut ca o matrice particulară de n × n componente, într-un set S cu n elemente, cum ar fi {1, ..., n}.” (Wikipedia)

„În 1782, matematicianul elvețian Leonhard Euler își imaginează următoarea problemă într-o grilă. Unii atribuie paternitatea Sudoku-lui elvețianului, cu atât mai mult cu cât munca lui Euler consta în studiul pătratelor latine și teoria grafurilor. Problema ofițerilor se poate enunța astfel: fie șase regimente diferite, fiecare regiment posedând șase ofițeri de grade diferite. Se cere să se plaseze cei 36 ofițeri într-o grilă de 6 x 6, fiecare ofițer ocupând câte o căsuță, în așa fel ca fiecare rând și fiecare coloană să conțină toate gradele și toate regimentele.” (Wikipedia)

Mă opresc din a mai căuta și „teoria grafurilor” pentru că neuronii mei (puțini, înfricoșați și înfrigurați) au început deja să scâncească. Lor le plac jocurile cu (de) cuvinte, nu cele cu cifre. Și, ca să spun drept, și mie îmi vine să plâng un pic, pentru că, atunci când e vorba de matematică, ea are mereu efectul ăsta asupra cugetului meu. Deci, să căutăm prilej de înveselire... 

 

&&&
Un doctor se plimba prin parc cu soția sa când, pe lângă ei, trece o femeie nemaipomenit de frumoasă. Femeia, conștientă de frumusețea ei, îi aruncă doctorului un zâmbet familiar.

– Ce relație ai tu cu femeia asta? întreabă soţia.

Puţin încurcat, doctorul răspunde:

– O relaţie de afaceri, ca de la client la „prestator de servicii”.

– Asta am văzut și eu, dar ea este clienta ta sau tu eşti clientul ei?

&&&

Abia s-a deschis barul, că apare un bărbat slab, neras, cu o figură mahmură şi hainele mototolite, şi se adresează barmanului:

– Spune-mi, te rog, m-ai văzut astă-noapte pe aici?

– Bineînțeles.

– Şi am consumat de vreun milion?

– Cam aşa ceva.

– Bine, gata, m-am linişit. Credeam că i-am pierdut.
&&&

Pe un șantier în România:

– Şefu', mi s-a rupt lopata, ce să fac?

– Sprijină-te şi tu de betonieră, că nu mai avem lopeți!