Gânduri hai-hui prin livadă

MOTTO: „Bucuria înseamnă să poți râde pe dinăuntru.” (Melba Colgrove)

Gândurile mele n-au fost hai-hui prin livadă, așa, de capul lor, ci împreună cu mine, pentru că am hotărât că trebuie să profităm un pic de Soarele pe care nu prea l-am văzut în ultima săptămână, că eu trebuie să mă mișc un pic și, mai ales, că vreau să culeg câțiva struguri (pentru mai târziu). Am găsit și șapte-opt zmeure, grăbite să se coacă până nu vine frigul peste ele. A fost o plimbare frumoasă dar pot spune că nu prea am putut „râde pe dinăuntru”, cum spune motto-ul, pentru că acum (și-n tot anul ăsta, „douăzeci-douăzeci”), nimic din viața mea, din felul cum e lumea, și cum sunt vremurile, nu mă îndeamnă deloc la bucurie. Dar sunt, în linii mari, destul de sănătoasă, am unde locui, munca, florile, scrisul și cărțile mă țin ocupată, iar plimbarea de acum zece minute a fost excelentă, deci hai să nu mai fiu așa de mofturoasă și nemulțumită. Am avut, în trecut, momente când am „râs pe dinăuntru”, dar de cele mai multe ori râsul ăsta interior a fost așa pentru că nu am avut cu cine râde „în exterior”, ca să zic așa. Foarte rar am întâlnit persoane care să aibă același simț al umorului ca al meu. Despre autoarea citatului, Google n-a știu să-mi spună mare lucru (și ce mi-a spus a fost în engleză, deși i-am explicat clar că mi-ar fi mult mai ușor dacă mi-ar da amănunte în limba maternă). Mi-a zis că e Ph.D. și că a scris, în colaborare, cartea „How to survive the loss of a love”. Mă rog, nu le știe nici Google pe toate, nu? Bun, acum o să încerc să-mi găsesc un serial pe care să-l urmăresc și, bineînțeles, conform obiceiului, o să-mi spun niște glume:


- Draga mea, ies cu prietenii la o bere!

- Mmmmmm…!

-Știam eu că mă înțelegi și nu ai nimic de obiectat!

- Mmm… mmm!

- Hai, dragă, nu mai fă așa, te dezleg când vin!

******

- Iubitule, ai încredere în mine, nu-i așa?
- Da, draga mea, normal.
- Știi că niciodată nu te-aș minți...
- Evident!
- Ei bine, un stâlp de metal m-a atacat când parcam mașina la Mall!

******


Un tânăr se căsătorește cu o fată frumoasă, însă ea nu știa să gătească prea bine. El îi spune că asta nu e o problemă, se poate inspira din rețete luate de pe Internet. După prima săptămână de căsătorie, se întoarce omul de la serviciu, își sărută soția și vine ora cinei. Soția pregătește masa, îi pune farfuria plină în față, după care îi spune soțului:
– Dragul meu, azi am învățat două rețete grozave de pe net: una este de supă de tarhon, iar cealaltă este pentru o soluție de scos pete.
-Și asta, din care-i? întreabă soțul, ezitând să ducă lingura la gură.