Un sumar al gândurilor

      Nu am mai avut deloc timp să trec pe aici și să scriu ceva pe blog. Când mă gândesc că erau timpuri în care scriam în fiecare zi, ei bine, când mă gândesc la asta, îmi spun singură: „Păi, Lavinia, ăsta e blog, nu „jurnal” de adolescentă, scrie mai răruț, că-i mai drăguț!” Da, dar v-am mai zis, domniile voastre, am început să uit ce vreau să scriu. Și n-am avut vreme nici măcar să-mi notez gândurile fugare care mi-au străfulgerat conștientul, subconștientul și, mai ales, inconștientul. Așa că o să fac acum un sumar al unor gânduri ce s-au încăpățânat, în această „pauză” de șapte zile (doar șapte?), să rămână în memoria mea (deși, o recunosc sincer, nu sunt cele mai memorabile...) În primul rând, în perioada asta de timp am votat (cu rimele care se potrivesc altor activități ale mele, de zi cu zi: corectat, agitat, tehnoredactat, ajutat, salutat, așteptat, recoltat, vizitat, discutat, înspăimântat, achitat, oftat, îmbărbătat... și pot continua așa preț de vreo trei ore, dar ce rost are?). Bine, din decență, nu am mai trecut câteva alte rime la „votat” ce mi-au trecut prin minte. Dar o imagine postată pe Facebook în timpul campaniei m-a amuzat așa de tare, încât nu pot rezista tentației de a o relua și a o „împărți” și cu domniile voastre, cei cinci cititori fideli ai blogului meu. Iat-o:

  

    Acolo unde am găsit-o nu se preciza autorul, nici dacă este o ironie fină, dar necruțătoare, a celor de la USR, o autoironie, sau o bășcălie a unora de la un alt partid. Nu contează, este dureros de adevărată, de un sarcasm realist și simpatic, ăștia suntem NOI, ROMÂNII, asta-i situația din țara noastră, îngrozitor de tristă și de nedreaptă. Și totuși, de când am văzut imaginea asta, chiar dacă mă uit la ea zilnic, tot râd vreo cinci minute „ca proasta-n târg”. Simptomatic, nu?