Gânduri despre ipocrizie

   MOTTO: „Orice om singur este sincer. Atunci când apare o a doua persoană, începe ipocrizia. Ne punem în gardă și ne apărăm la apropierea unui alt om prin minciuni, prin complimente, prin bârfă, prin distracție, prin vorbe de clacă. Ne ascundem gândurile față de el sub o mie de văluri.” (Ralph Waldo Emerson, „Prietenie”,  Eseuri)

   Păi, aș zice că nu am un motiv anume (nu de foarte curând, adică) pentru a fi necăjită din cauza unor oameni cu două fețe. Ba, ca să fiu sinceră, am un motiv, dar nu-l spun domniilor voastre. Motto-ul de azi are multe adevăruri în el, îmi place mult. Din nefericire, cred că există persoane care sunt ipocrite și când sunt singure. Sunt oameni care se mint singuri, uitând că Dumnezeu știe totul despre fiecare om. Trebuie să fiu sinceră (în antiteză cu „tema”, aș zice) și să spun că am avut și eu câteva momente în viață în care mi-am spus singură minciuni. Dar am plătit scump momentele acelea. Mare păcat că ipocrizia asta cucerește astăzi din ce în mai mult teren. Ia uitați ce bogat în sinonime este cuvântul despre care fac vorbire. Asta spune ceva despre noi, ființele raționale, nu?

IPOCRIZÍE s. duplicitate, falsitate, fățărnicie, minciună, perfidie, prefăcătorie, viclenie, vicleșug, (livr.) fariseism, machiavelism, tartuferie, tartufism, (rar și fam.) machiaverlâc, (înv.) fățărie, prefăcanie, prefăcătura, procleție, (fig.) iezuitism, mascaradă. (~ cuiva în comportare). 

   Am să trec mai departe și, pentru că iar a început să plouă, pentru că sunt cam abătută (și obosită), am să caut ceva să-mi ridic moralul. Așa...

 

Un bărbat ajunge acasă după ora 03.00. Nevastă-sa se uită la el și la ceas, și se abține cu greu să nu răbufnească. La care, soțul:
– Ce te uiți la ceas? Când venea tata acasă, mama se uita la calendar!

&

Un puști stă de vorbă cu taică-său: 

- Tati, tati, ce înseamnă sarcasm? 

- Fiule, sarcasmul este atunci când mama ta îmi spune că am dreptate!

& 

Un țăran ardelean și cu fiu-său culegeau prunele coapte.

- Tată, ce-o să facem din astea?

- No, dac-o găsîm pe mă-ta acas', facem compot, dacă nu, pălincă!

&

– Cum va numiți? 

– Po-po-popo-vici Ma-ma-marin. 

– Sunteți bâlbâit? 

– Nu, tata a fost, iar funcționarul era un dobitoc…

   P.S. N-am reușit să mă amuz prea tare. Mă rog, măcar am încercat...