Blogul ăsta e un „locșor” unde-mi place să fac popas și să-mi „împărtășesc” gândurile cu alții. Însă cel mai adesea, recunosc, mă întâlnesc aici doar eu cu mine. Îmi place să trec, când și când, pe la blogul meu, pentru că „scrisul” îmi aduce liniște și tămăduire sufletească. Eu am ajuns să-l percep ca pe un fel de spovadă, de eliberare (a gândurilor), ca pe o „terapie” chiar. Și, desigur, îmi mai place să trec pe la blogul meu pentru că, uneori, „scrierile” mele mă amuză copios...
Plouă cu încăpățânare de vreo trei zile, dar încerc să arborez, cum zic englezii, „a poker face”, și chiar o să „merg la cacealma”, afirmând...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu