Gânduri care merg braț la braț

 

MOTTO: „Dreptul de a ne exprima gândurile înseamnă ceva numai dacă suntem capabili să avem gânduri proprii.” (Erich Fromm)

 

     Am mai spus-o (de câteva ori, dar nu-i bai), că atunci când scriu, pornesc de la un anume gând al meu (sau de la un citat, o butadă, un gând al altcuiva) și acel gând parcă o pornește la plimbare, braț la braț, cu alt gând, spunându-și unuia altuia câte-n lună și-n stele. Și se întâlnesc cu un alt gând, și-l invită și pe el la plimbare și la discuție. Ei bine, azi mi s-a întâmplat cam ca în bancul ăsta cu miriapode pe care l-am afișat eu la începutul postării. Deja gândurile mele nu mai termină să se ia la braț, m-am plictisit, afară a plouat și acum iar se pregătește de o „repriză”, iar Inspirația mea văd că picotește a somn. Așa că o să scriu azi doar cuvintele de ieri din DEX, pentru că nu am avut vreme să le scriu când trebuia și, mai ales, pentru că mie una, recunosc, mi-au fost cam necunoscute două dintre ele. Deci, iată-le:

TAȘÍSM s.n. Direcție în pictura abstractă de după cel de-al doilea război mondial, originală în practica diviziunii culorii în tonuri pure, specifică neoimpresionismului, ca și în unele tendințe ale picturilor extrem-orientale, în care hazardul intervine ca un element creator al structurării imaginii, acordându-se un rol primordial „automatismului psihic”. [< fr. tachisme, cf. tache – pată]. Sursa: DN (1986). Acesta a fost cuvântul aleatoriu. Nu-l știam.
&&&
PROZELITISM a rămas cuvântul lunii.
&&&
MĂRÁZ, mărazuri, s. n. (Reg.; mai ales la pl.) Mofturi, nazuri, fasoane. [Var.: maráz s. n.] – Din tc. maraz. Sursa: DEX '09 (2009) Cheia alegerii: S-a născut, în 1969, Jennifer Lopez, actriță, cântăreață, dansatoare, designer, producător și femeie de afaceri americană. Ea și-a căpătat renumele de divă dificilă datorită cerințelor pe care le are pe platourile de filmare. Acesta a fost cuvântul zilei.

 

Și, gluma de azi, care aș zice că nu-i tocmai (de) glumă:

Trei ruși călătoreau în aceeași cușetă a Transsiberianului. Unul dintre ei citea un ziar, în timp ce ceilalți doi spuneau bancuri cu Vladimir Putin. Enervat de faptul că nu putea citi în liniște ziarul, primul rus s-a hotărât să le joace o festă celor doi. A ieșit discret din cușetă și a comandat însoțitorului de vagon trei ceaiuri, cu mențiunea să-i fie aduse exact peste zece minute. A reintrat în cușetă și, după nouă minute, le-a spus celor doi:
– Băieți, ar trebui s-o lăsați mai moale cu bancurile politice în tren. FSB-ul are microfoane în toate cușetele și compartimentele.
– Rahat, hai să fim serioși! Cine a mai auzit de microfoane în trenuri în zilele noastre, mai ales în Transsiberian?
– Serios, hai să vă demonstrez...
După care, a spus cu glas tare: „Domnule maior, trei ceaiuri, vă rog!” N-au trecut decât câteva secunde și însoțitorul vagonului a intrat cu cele trei ceaiuri. Cei doi călători s-au albit la față și n-au mai scos niciun cuvânt până s-au culcat. Dimineața, tipul farsor s-a trezit singur în compartiment. Curios, l-a întrebat pe însoțitorul de tren unde sunt cei doi. Acesta i-a spus că, în timpul nopții, cei doi au fost săltați de tipii de la FSB.
– Bine, bine, dar pe mine de ce m-au lăsat în pace?
– Domnului maior i-a plăcut poanta cu ceaiul.