Gânduri despre cum (o) punem de mămăligă (Episodul II)

  

MOTTO:

„Copilăria se strecoară afară în vârful picioarelor.

Tăcerea se strecoară înăuntru ca un trăsnet.”

(Arundhati Roy - „Dumnezeul lucrurilor mărunte”)

    Așa, înainte să scriu altele despre acest „lucru mărunt” care e mămăliguța, o să amintesc, apropo de poza pusă de mine astăzi, zicerea „Pește, pește, mămăliga prăpădește”. Da, așa e, o cam prăpădește. Îmi place la nebunie peștele cu mămăligă. Dar la pește, eu zic că mămăliga trebuie să fie mai vârtoasă, nu coleașă. (Coleașă sf E: cf mg köles] 1. (Reg) Mămăligă moale. 2. (Îf culeș) Codru de mămăligă. 3. (Îe) A afla spini în ~ A căuta ceartă cuiva. 4. Mâncare ciobănească din făină de grâu prăjită în grăsime și moale ca terciul, care se mănâncă cu lapte. 5. Ciulama cu lapte, fără carne. 6. (Reg; îf culiș) Mâncare preparată din bucăți de pâine cu sare, peste care se toarnă apă. 7. Pastă de făină pentru lipit. Cf. pop. 8. (Fig) Amestecătură. Sursa: MDA2-2010). 

   În afară de expresia cu „a (o) pune de mămăligă”, eu am mai auzit și „a fi de mămăligă”, „a prins mămăliga coajă”. Sensul lor e clar. Există chiar și o carte (al cărei titlu conține cuvântul „mămăligă”, titlu care, mărturisesc, mie mi-a provocat oarece fiori reci pe șira spinării): „De ce fierbe copilul în mămăligă?” scrisă de Veteranyi Aglaja. În Wikționar am găsit despre drăguța de mămăligă următoarele:
Etimologie. Origine necunoscută. Sunt trei etimologii posibile:
Cuvânt autohton (Hașdeu 1894).
Formație expresivă bazată pe consonanța mama („aliment”)
Din latină mamilla + sufixul diminutival -ică sau -igă.
Pronunție:  /mə.mə'li.gə/
Substantiv: mămăligă (f.) (epitet depreciativ dat unui om lipsit de energie și de inițiativă).
Sinonime:
1: (Transilvania, Banat, Bucovina și nordul Moldovei) coleașă, (Banat și Transilvania) mandră, (Maramureș, nordul Transilvaniei și Banat) tocană, (înv.) mălată, polentă
Cuvinte derivate: mămăligar, mămăligos, mămăliguță.
Cuvinte apropiate: mălai, mămăruță.
Expresii: (fam.) A o pune de mămăligă = a se afla sau a ajunge într-o situație dificilă, neplăcută; a o păți; a da greș.
A pune de mămăligă = a pune apă în ceaun pentru a face mămăliga.

   Subiectul nu e nici pe departe epuizat, dar nu pot avea pretenția ca dizertație mea asupra mămăligii să fie una exhaustivă. Mâine, în următorul episod, o să spun (dacă nu uit) de la ce-am pornit în acest periplu filologic și, un pic, filosofic, pe tărâmul mămăligii, precum și altceva ce-o să-mi mai vină în minte legat de acest subiect. Acum, un banc:

Doi tractoriști scot pită, slană, bat o ceapă de roata de la tractor şi se așază tacticos să mănânce. Vine șeful, turbat de nervi, şi îi întreabă răstit: 

 - Măi, voi de ce nu semănați?! 

 Unul dintre ei, nedumerit, răspunde: 

 - No, d'apăi noi nu suntem frați!