Gânduri la început de martie

MOTTO: „Existăm nu pentru a pălăvrăgi despre absurditatea lumii, ci pentru a ne da o justificare. Și uneori este de ajuns duioșia unui cer de primăvară ca să ne reamintească acest lucru.” (Octavian Paler)

 

    După ce, în aproape toată luna februarie, a fost soare și foarte, foarte cald, iată că astăzi, la început (calendaristic) de Primăvară, când toate ziarele, tot Internetul, WhatApp-ul, mă rog, toate mijloacele de comunicare online, sunt pline de urări, raze de soare, ghiocei, speranțe, declarații de dragoste, ghiocei, zâmbete, cer senin, dulcegării și iar ghiocei, ei bine, pe la Domneștiul meu de Muscel e cam friguț și plouă. Deci, din păcate, nu am cum să simt „duioșia unui cer de primăvară”, cum frumos spune domnul Paler. Dar eu nu mă las intimidată de capriciile vremii și, foarte hotărâtă (sau determinată, cum greșit spun cei care vorbesc „romgleza”), iată că vin la blog să înșir și eu câteva vorbe. Când m-am așezat în fața laptop-ului, brusc mi-au venit în minte două ziceri din „înțelepciunea poporului român”: „Nu poate să lipsească martie din Post” și „Se bagă în vorbă ca mărarul în ciorbă”. Acum, preț de câteva minute, stau buimăcită pe gânduri, punându-mi întrebarea dacă mi se potrivesc sau nu. Glumesc, sigur că mi se potrivesc, dar numai în ceea ce privește acțiunea de „a scrie”. Deci, în această notă de autoironie (și zâmbind la cele două prilejuri de persiflăre), voi încheia. Nu înainte de a vă mulțumi, încă o dată, domniilor voastre, cititorii mei fideli, că existați și că, din când în când, treceți și pe la blogul meu. Vă urez ceea ce îmi urez și mie: muuuultă sănătate, pace, bucurii, împliniri.  Și o Primăvară așa cum vă doriți...