ABC-ul gândurilor de azi...

 

MOTTO: „Uneori, când ai impresia că totul s-a sfârșit, viața îţi oferă de fapt un nou început. Totul e să știi să-l recunoști.” (Richard Paul Evans)

      Cred că o să „interpretez” foarte școlărește titlul de azi, adică o să-mi exprim aici, rând pe rând, gândurile A, B și C, deși poate pe domniile voastre nu vă interesează. Dar nu am alte idei. Gândul A este că, fiind luni, mi-am întocmit în minte un fel de grafic al activităților ce trebuie neapărat făcute săptămâna asta și sunt cam multe. Iar cheful meu e puțintel. Gândul B este despre cuvintele găsite azi în dexonline.ro, cuvinte destul de banale. Dar faptul că ONU a ales săptămâna 24-30 octombrie ca fiind „a dezarmării” este, în condițiile actuale, de o absurditate și de un umor negru care mă întristează.

Cuvântul aleatoriu:

EURÓPIU (< fr. {i}; {s} gr. Europe „Europa”) s.n. Element chimic (Eu; nr. at. 63, m. at. 151,96) din grupa lantanidelor; metal (d 5,26, p. t. 826°C), utilizat la reactoarele nucleare. A fost identificat de W. Crockes (1889) și izolat de E. Demarçay (1896). Sursa: DE (1993-2009).

Cuvântul zilei:

MUSCHÉTĂ, muschete, s. f. Armă de foc portativă din evul mediu, cu fitil, asemănătoare cu archebuza. [Var.: muschét s. n.] – Din fr. mousquet. Sursa: DEX '98 (1998). Cheia alegerii: Săptămâna dezarmării (24-30 octombrie, ONU).

      Gândul C: am terminat ieri de văzut un serial spaniol cu titlul în engleză, „A private affair”, despre care Wikipedia îmi zice așa: „Amplasată în Galiția, în anii 1950, este o dramă de comedie cu mister și crimă în opt părți, cu Aura Garrido și Jean Reno în rolurile principale.” De obicei, nu citesc comentariile celor care au văzut deja serialul, pentru că nu prea mă interesează, văd eu dacă îmi place sau nu, pentru că în aceste comentarii unii se cam ceartă între ei, replicile sunt destul de puerile, și mulți scriu așa de agramat încât nici să mă amuz nu mai pot. Dar la serialul ăsta erau doar două comentarii, deci am „riscat”. Cu primul („Slăbuț, dar deconectant”) am fost de acord încă de la primul episod, iar cel de-al doilea („Doamne, ce prostie (...) tipa aia - nota mea: personajul interpretat de Aura Garrido - e agitată ca o suricată”) m-a amuzat copios până la sfârșitul episodului 8. Chiar și acum îmi vine să râd când mă gândesc că, da, avea dreptate, era destul de „agitată”. Dar partea bună este că, după ce am văzut serialul, am aflat că actorul Jean Reno (pe care eu îl credeam francez) și care vorbește limba spaniolă foarte fain, poate cu un ușor accent, este de fapt Juan Moreno y Herrera-Jiménez, născut în Casablanca, Maroc, din părinți spanioli. Aferim! Sau nu, mai bine „Olé”!