Patru gânduri care tăinesc la pârleaz

MOTTO: „Olecuță! Diminutivul acesta numai al nostru îmi pare un categoric superlativ mioritic.” (Ion Luca Caragiale)



   ✌ Pentru cei foarte tineri (dacă se întâmplă să se rătăcească vreunul printre bloguri și să citească postarea asta), iată ce înseamnă cele două cuvinte mai „ciudate” din titlul meu:

PÂRLEAZ s.n. [At: PSALT. 299 / V: (înv) ~ă sf, (reg) ~laz[1], părlaz, părlează sf, pirilaz, pirlaș, pirlaz, pirloag, prelaz, prilagiu, prilaz, prizlaz/ Pl: pârleazuri / E: bg прелаз, srb prelaz] 1. Trecătoare îngustă peste un gard la țară, făcută din una sau mai multe scânduri care străbat orizontal gardul, ca niște trepte, și se sprijină, la cele două extremități, pe câte un țăruș bătut în pământ, astfel încât să poată trece numai oamenii. 2. (Reg.) Trecătoare îngustă peste un șanț, de obicei acoperită cu puțin pământ, pentru a permite trecerea unui om pe partea cealaltă. 3. (Îvr.) Loc pe unde intră oile în strungă, care apoi se închide cu răzlogi. 4. (Reg.) Întăritură făcută în malul unui râu, pentru a nu permite pătrunderea apei și erodarea malului. Sursa: MDA2 (2010).

&

TĂINI v.i. [At: JIPESCU, O. 102 / P: tă-i~ / Pzi: ~nesc / E: taină] (Reg.) A tăifăsui. Sursa: MDA2 (2010).

   ✌ O să-mi închipui acum că cele patru gânduri care tăinesc la pârleaz sunt niște feminine, ca și mine, și că nu stau acolo la bârfă, nuuuu, ele vorbesc „olecuță” despre cuvinte, despre înțelesul lor și despre alte „chestii” interesante. Cred că dialogul lor ar arăta cam așa:

- Dragele mele, așteptând eu pensia pe luna octombrie, mi-a venit în minte replica lui Ghiță din piesa lui Caragiale „O scrisoare pierdută”, adică: „Famelie mare... renumerație după buget mică...” Doar că eu sunt singură (dar e greu și-așa), iar forma corectă a cuvântului este asta:

REMUNERÁȚIE, remunerații, substantiv feminin. Salariu, plată, remunerare. Din fr. rémunération lat. remuneratio. Sursa: DEX '09 (2009).
- Astăzi, am dat peste acest cuvânt aleatoriu:
SARCOLÉMĂ, sarcoleme, s.f. (Anat.) Membrană conjunctivă laxă, fină, care învelește fibra musculară (netedă sau striată). Din fr. sarcolemme. Sursa: DEX '09.
- Fetelor, iată cuvântul zilei... (Cuvântul lunii a rămas tot MONARH).
PERINDÁ, perínd, vb. I. 1. Refl. A trece sau a veni unul după altul, a se succeda (în timp, în spațiu); a circula (unul după altul). 2. Tranz. (Reg.) A trece de la unul la altul, a lua pe rând. ♦ A cutreiera. – Pe + rând. Sursa: DEX '09 (2009). Cheia alegerii: În anul 1946 s-a născut Susan Sarandon, actriță americană. A jucat, printre altele, și în „Thelma & Louise”, povestea a două femei a căror excursie de weekend se transformă într-o cursă de-a lungul Statelor Unite.

- Și acum, glumele zilei, căci habar n-am despre ce am mai putea tăini, plus că trebuie să ne grăbim să ieșim în sat, la cumpărături. Pe mâine!

☺

Ion și Gheorghe, doi ardeleni, discutau aprins:

– Mă Gheo, am tăt auzit la televizor, la radio, am cetit în ziar despre bursă, da’ n-am înțeles ce-i aceea. Tu știi?

– Ioane, cum să-ți explic eu, zice Gheorghe, să zicem că îţi cumperi ouă, că astea fac pui, puii se fac găini, astea fac multe ouă din care tu scoți mulți pui, care se fac găini și ţi-i plină curtea… Dar într-o zi vine o apă mare și neagră și ți le ia pe toate. Și atunci tu șezi și cugeți, și-ți spui: „Tulai, trebuia să-mi cumpăr rațe, nu găini”. No, așe-i bursa!

☺
Criminalistul care cerceta un caz de sinucidere o întreabă pe secretară:
–  Domnișoară, nu știi de ce s-a aruncat șeful tău pe fereastră?
– N-am idee, dar era așa un om drăguț și atent. Luna trecută, mi-a cumpărat o blană. Săptămâna trecută, o mașină sport. Iar azi dimineață, un inel cu diamant! Apoi mi-a spus că ar vrea să se culce cu mine și m-a întrebat ce îi cer în schimb.

– Și ce i-ai răspuns, l-ai refuzat?!
– Nu! I-am zis că aici, în birou, lumea îmi dă de obicei 100 de euro... 

P.S. Iată un gard cu pârleaz (poza e de la Muzeul Satului din București):