Gânduri în zbor. Spre Valparaíso...

  

MOTTO: „Foaie verde de chenaf/ Este timpul de-un perdaf.”


      Da, o să încep și o să închei cu perdaful (aici, în sensul de „muștruluială”), pe care o să mi-l administrez imediat. Dar mai întâi o să explic de ce. Dimineață (adică acum vreo două ore, pe la șase și un sfert) m-am trezit având în minte cuvântul Valparaíso. Singurul lucru pe care mi-l aminteam despre el era că-i o localitate. Mi-am făcut, bombănindu-mă, cafeaua, am luat un mic dejun frugal, și m-am așezat în fața laptop-ului să mă lămuresc. Vreau să spun că m-am lămurit oleacă, dar nu așa cum aș fi vrut. Wikipedia mi-a tăiat-o scurt, zicând că: „Valparaíso este un oraș din Chile cu 270.242 locuitori (2002) din regiunea Valparaíso.” Hm. M-am uitat apoi la toate hărțile și pozele oferite de Mister Google. Mda. Am trecut la cuvintele de azi din dexonline.ro. Am dat de CHENAF (habar n-aveam ce e, îl vedeți în poză și îl pomenesc, cu năduf, și-n „versurile” din motto) și de INCONGRUENȚĂ (despre care știam doar vag câte ceva). De aici și ideea perdafului. „Păi, se poate, măi Lavinia, să fii în halul ăsta de uitucă?!”

CHENÁF ~i m. Plantă anuală cu tulpina înaltă, acoperită cu țepi, frunze palmat-compuse, flori mari, galbene cu pete roșiatice la bază, din care se extrag fibre textile. /Orig. nec. Sursa: NODEX (2002).

INCONGRUÉNȚĂ, incongruențe, s. f. Faptul de a fi incongruent; nepotrivire, neconcordanță, dezacord. [Pr.: -gru-en-] – Din it. incongruenza, lat. incongruentia. Sursa: DEX '09 (2009). Cheia alegerii: În 1994, trupa britanică Oasis lansează albumul lor de debut „Definitely Maybe” (în română „Cu siguranță poate”) care devine cel mai rapid vândut album din Marea Britanie.

    Așaaa. Merit pe deplin perdaful pentru că, una din două, sau nu am învățat lucrurile astea la timpul lor, și atunci am fost o elevă și o studentă de toată jena, sau le-am învățat și le-am uitat, deci am o memorie de toată jena (și ar fi bine să nu mă mai hlizesc la „bancul cu margareta”, la cel cu „doctorul neamț”, sau la cel cu „prenumele doctorului neamț”). Oricum, cuvântul de bază este azi JENĂ, chiar mi-e jenă acum, iar rândurile de mai sus or să facă parte dintr-o carte numită „Pagini de autocritică”. Glumesc! Și iar glumesc:

Un tip încearcă să agațe o tipă:
- Știi, azi noapte te-am visat, eram cu tine pe o plajă, beam suc, și…
- Suc?!
- Da!
- Nu eram eu!

$^(%@

- Mamă, de ce e aragazul așa murdar?
- Taică-tău şi-a făcut omletă...
- Fără tigaie?!

$@&( )

Două prietene stau de vorbă:

– Aseară, când am venit cu mașina acasă, am dat peste iubi că se pupa cu alta!

– Şi, ce ai făcut?

– Păi, nu ți-am spus mai înainte?