Gânduri amânate

   De câte ori îmi vin niște idei pe care le consider cât de cât vrednice să fie „trecute pe curat” pe blogul meu și nu le scriu imediat ce mi se ivesc în minte, ei bine, sau le uit (cel mai adesea), sau nu am vreme să le scriu așa cum aș vrea, sau dispoziția pentru ideile/gândurile acelea a dispărut. Ghinionul meu! Așa s-a întâmplat și azi, așa că mă mulțumesc să trec aici cuvintele din dexonline.ro:

CUVÂNTUL ALEATORIU:

COTILÍ, cotilesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A umbla prin locuri întortocheate, cu multe cotituri. ♦ A căuta cu de-amănuntul; a cotrobăi, a scotoci. [Var.: cotelí vb. IV] – Din sb. kotiljati (se). Sursa: DEX '09 (2009).

CUVÂNTUL LUNII:
BREXIT s. n. Termen care desemnează ieșirea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană, adoptată printr-un referendum în data de 23 iunie 2016. – Din engl. Br[itain] + exit (= ieșire). Sursa: dexonlin.

Cheia alegerii: Pe 31 ianuarie, ora 23.00, Marea Britanie iese din Uniunea Europeană.

CUVÂNTUL ZILEI:
JESTÓC adj., adv. v. aprig, aspru, barbar, brutal, câinos, crâncen, crud, crunt, cumplit, feroce, fioros, hain, inuman, necruțător, neiertător, neîmblânzit, neînduplecat, neîndurat, neîndurător, nemilos, neomenos, neuman, rău, sălbatic, sângeros, violent. Sursa: Sinonime (2002.

Cheia alegerii: S-a născut, în 1930, actorul american Gene Hackman. A obținut Premiul Oscar pentru cel mai bun actor în rol principal, în anul 1972, pentru rolul său din Filiera Franceză precum și Oscarul pentru cel mai bun actor în rol secundar pentru filmul Necruțătorul.

Gânduri care aleargă după o fată morgană

   Iată că se duce și ianuarie și eu nu am văzut nici măcar un fulguleț de nea. Pur și simplu mă necăjește vremea asta. Dar nu am ce face, așa că gândurile mele au început să alerge după o iluzie (vezi titlul), aceea că aș putea pleca acum undeva, într-un loc cu zăpadă (omăt, nea, ninsoare). Păi, nu, nu pot pleca. În primul rând, nu am cu cine, destul că sunt singură acasă, măcar la drum să am companie și, în al doilea rând, nu am bani. Ei bine, hai să-mi văd de treabă și să mă ocup un pic de cuvintele din dexonline.ro:

CUVÂNTUL ALEATORIU:

ANCONÉU adj., s. m. (mușchi) extensor al antebrațului, înapoia cotului. (< fr. anconé). (NOTA MEA: Elegant cuvânt, una e să zici „mă doare-n cot” și alta „mă doare anconeul”.)

CUVÂNTUL LUNII:
BREXIT s. n. Termen care desemnează ieșirea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană, adoptată printr-un referendum în data de 23 iunie 2016. – Din engl. Br[itain] + exit (= ieșire). Sursa: dexonline.
Cheia alegerii: Pe 31 ianuarie, ora 23.00, Marea Britanie iese din Uniunea Europeană. (NOTA MEA: Nu sunt o mare fană a englezilor, în general, dar acum îi aprob și îi admir.)

CUVÂNTUL ZILEI:
PARTI-PRÍS, parti-pris-uri, s. n. Părere preconcepută. ◊ Expr. A vorbi cu parti-pris = a face aprecieri subiective, a vorbi cu părtinire. [Pr. partipri] – Din fr. parti-pris. Sursa: DEX '09 (2009). (NOTA MEA: Se cam poartă, din păcate, aceste parti-pris-uri, în zilele noastre...)
Cheia alegerii: În 1813 este publicat pentru prima oară în Marea Britanie romanul „Mândrie și prejudecată” al scriitoarei Jane Austen. Până în prezent se estimează că romanul s-a vândut în peste douăzeci de milioane de exemplare în întreaga lume. 

Și, pentru că am vorbit de iluzii (acum mi-a și venit în minte un vers dintr-un cântecel comic, așa că lălăi „unde e iluziile mele care le-am avut”), iată și cuvântul de la care am pornit:

FÁTA MORGÁNA loc. s. f. Fenomen optic frecvent în regiunile calde, datorită căruia imaginile obiectelor aflate la (sau dincolo de) orizont apar ca și cum s-ar reflecta într-o apă. ♦ Fig. Apariție înșelătoare, iluzie trecătoare. – Cuv. it. Sursa: DEX '09 (2009).

Jazz și gânduri

  

Azi, începând să scriu (nu, nu aici pe blog, de fapt lucrez acum la ceea ce se cheamă, foarte simandicos, „tehnoredactare computerizată” a unui volum de poezii), am ascultat un pic de jazz și, din nou, am avut un scurt moment, fulgurant, minunat și dureros de scurt, în care m-am simțit în echilibru cu mine, cu gândurile și trăirile mele. M-am simțit bine, ceea ce nu prea mi se mai întâmplă în ultimul timp, oricât aș încerca să gândesc pozitiv, să citesc lucruri amuzante sau să-mi fac singură curaj. Ei, momentul acela de „bine” s-a cam dus, o să-mi continui munca, o să ascult jazz, și o să mă „veselesc” (prin asociere de idei) cu amintirea filmului „Unora le place jazzul” (vezi poza), care m-a amuzat la culme, l-aș vedea iar și iar, cum aș vedea și filmul românesc „Actorul și sălbaticii”. Bun, am să sfârșesc repede această scriere, cu un banc, bineînțeles:

Un tip se adresează vânzătoarei dintr-un magazin de articole sportive:

- Aș dori un trening, vă rog.

- De care? Pentru indoor sau outdoor? Pentru jogging, fitness sau pilates? Sintetic sau din bumbac? Clasic sau streatch?

- D-ăsta de stat prin casă, dus gunoiul...

Cuvinte cu bâzdâc (dar pline de jovialitate) prin gândurile mele de azi

   Mereu zic (îmi zic) cum că n-am vreme de scris pe blog, dar văd că tot recidivez. Azi am trecut în marea fugă pe-aici pentru că, pe cărările scrise ale cărților, ziarelor, mă rog, undeva, am întâlnit cuvântul „obliviant”. Nu mai știu unde, căci nu mi-am notat imediat. Și, evident, am uitat! Azi mi-a venit în minte acest cuvânt și am pornit să-l caut prin cele dicționare. Nțțț! Mi-au zis să-mi văd de treabă, că nu există în română. Își mai dădeau unii cu părerea că vine din cuvântul englez „oblivion” care înseamnă „uitare” (ca să vezi!) și, uneori, „iertare sau „amnistie”. Buuun, trec repede la cuvintele de azi, din dexonline.ro.

CUVÂNTUL ALEATORIU:

Bâzdâc sn [At: JIPESCU, ap. TDRG / Pl: ~uri / V: ~dâg, bâzdoc, bâzic / E: nct] 1. Capriciu. 2. (Îe) A-i veni (cuiva) ~ul - A-l apuca deodată pofta de ceva. 3. (Îe) A-i sări (cuiva) ~ul - A se supăra din nimic Si: a-i sări țandăra. 4. (Arg; îe) A avea ~dâg A avea farmec, grație. Sursa: MDA2 (2010).

CUVÂNTUL LUNII: (Tot) LER. (Deși ar fi fost mai potrivite „cultură”, „culturalizare”, „unire”, „îmbrățișări” etc.)

CUVÂNTUL ZILEI:
JOVIALITÁTE s. f. Însușirea de a fi jovial; veselie, voioșie, bună dispoziție. [Pr.: -vi-a-] – Din fr. jovialité. Sursa: DEX '09 (2009)  

Cheia alegerii: S-a născut, în 1862, scriitoarea americană Edith Wharton. Printre cele mai cunoscute romane ale sale se numără și „Casa veseliei”.

Gânduri cu TVA

Am căutat azi o scriere care să-mi aline un pic dorul de zăpadă. Nu am găsit rapid, am vrut să renunț, dar am găsit altceva, de fapt, am (re)găsit poezia „Impozite, taxe și biruri” de Adrian Păunescu și o redau integral (pentru că da, mi-e dor de zăpadă, dar zilele astea mi-e și mai dor după banii mei, duși pe... vezi titlul poeziei):

De ce nu puneți şi pe râs impozit
Şi birul progresiv pe sărăcie?
De ce nu puneţi taxe pe-ntuneric?
Impozitaţi şi vântul ce adie!

 

Ar fi păcat să ezitaţi în crima
De-a confisca şi sângele din vine,
Continuați prăpădul cu ardoare
Şi răul ce vă face-atât de bine!

 

Taxaţi iubirea, somnul, nostalgia,
Penumbra, deznădejdea şi oftatul
Şi unghiile care cresc într-una,
Distrugeţi tot, de-a lungul şi de-a latul.

 

Nu-i logic să nu puneţi nişte biruri,
Pe nou născuţi, ce nu ştiu cum îi cheamă,
Lucraţi neiertător şi echitabil,
Impozitaţi şi laptele de mamă.

 

Dar ce fiscalitate este aia
Din care nu se fură-ntreaga pâine
Acestui neam ce şi-a luat maidanul
De-a nu trăi în lesă ca un câine?

 

Taxaţi sever şi strângerea de mână!
Impozitaţi total telepatia!
Luaţi atâtea piei câte vă place
Şi desfiinţaţi prin taxe România!

 

Ce e complicitatea asta bleagă
Cu sărăntocii şi dezmoşteniţii?
Tot au şi ei ceva să dea ca taxă,
Treziţi-le revolte şi ambiţii!

 

Voi nu vedeţi că omul mai respiră?
Cât amânaţi sentinţa capitală?
Loviţi la oase naţia întreagă,
Înduioşarea e un fel de boală.

 

Adăugaţi impozite şi taxe
Pe taxe şi impozite, cuminte,
Impozitaţi şi lacrima şi ploaia!
Taxaţi adânc şi morţii din morminte!

 

Impozite pe floarea dăruită,
Impozite pe cald, ca şi pe rece,
Impozite pe rouă şi pe lună,
Impozite pe notele de 10.

 

Cafeaua, ceaiul, apa de fântână,
Fereastra, uşa, merită accize
Când, cu o poftă tragică, Guvernul
Îi dă un nou impuls acestei crize.

 

Impozite şi taxe pe cuvinte,
Dar biruri pe ecou şi pe tăcere,
A jupui poporul este nobil,
Când nu-i mai laşi nici dreptul să mai spere.

 

Hei, Românie, parcă răstignită,
Degeaba vrem să te-ntrebăm „Quo vadis?”,
Nici să trăim aici, nu-i cu putinţă
Nici să murim acum nu mai e gratis.

 

La luptă împotriva tuturora,
Într-un neomenesc război promiscuu,
Trăiască lanţul ce ne intră-n oase!
Trăiască Taxa, Jaful, Moartea, Fiscul!

GÂNDURI „LA MINUT”

 
 

  Cum mi s-a mai întâmplat și în alte rânduri, dis-de-dimineață m-am trezit cu un cântecel printre gândurile matinale, care începea cam așa: „Un minut/ Tic-tac, a trecut/ Mmm, mmm”). Nu am găsit la „Nenea Google” nimic despre acest cântecel, așa că m-am lăsat păgubașă, gândind, ca o concluzie: „Asta-i culmea, un cântecel pueril mai lipsea să-mi amintească trecerea inexorabilă a timpului!”

   Dacă tot am pomenit de „minut”, iată, ca să zic așa, „la minut”, diferența dintre el și „minută”:

MINÚT, -Ă, (1) minute, (2) minuturi, s. n., s. f. I. S. n. 1. Unitate de măsură a timpului, egală cu șaizeci de secunde. ♦ P. gener. Interval scurt de timp. ◊ Loc. adj. și adv. La minut = (care se execută) pe loc, imediat. ◊ Loc. adv. Într-un minut = îndată, imediat. Din minut în minut = dintr-un moment în altul. ♦ Moment în care se întâmplă sau trebuie să se întâmple ceva. 2. (Concr.; la pl.) Mâncare (frugală) pregătită pe loc, la comanda consumatorului. 3. (Mat.) Unitate de măsură pentru unghiuri și arcuri, egală cu a șaizecea parte dintr-un grad. II. S. f. 

MINUTĂ 1. Original (în creion) al unei hărți, al unui plan topografic etc., pe baza căruia se întocmește harta, planul topografic etc. respectiv. 2. (Jur.) Parte dintr-o hotărâre întocmită după terminarea deliberării, care cuprinde soluția dată de organul de justiție. 3. Document în care sunt consemnate hotărârile luate în urma unei consfătuiri. – Din fr. minute, it. minuto, rus. minuta, germ. Minute. Sursa: DEX '09 (2009)

Cuvintele din dexonline:

CUVÂNTUL LUNII: LER
CUVÂNTUL ALEATORIU:
Flow-chart sn [At: DN3 / P: flou-ceat / E: eg, fr, it flow-chart] Diagramă de programare la calculatoarele electronice. Sursa: MDA2 (2010).
CUVÂNTUL ZILEI:
HAUTE COUTURE s.f. (Franțuzism) Croitorie creativă de modă. ♦ Croitorie de lux. [Pron. ot-cutür. / < fr. haute-couture – croitorie de înaltă clasă]. Sursa: DN (1986)

Cheia alegerii: S-a născut, în 1905, designerul de modă francez Christian Dior.

Alte sensuri printre gândurile mele

 

   MOTTO: „Nu putem inventa sentimente. Le putem descoperi și exprima, iubi și urî, le putem apropia de inimă sau le putem respinge.” (Nichita Stănescu)

   Azi, într-o duminică de ianuarie, care seamănă cu o zi de toamnă târzie, cu cer plin de nori și cu temperaturi așa-și-așa, mă gândeam să scriu despre cu totul altceva (scuze, rimă involuntară), dar am constatat, ca în cele mai multe rânduri, că nu mai am chef de acel subiect. Și nu, n-am uitat despre ce voiam să fac vorbire! Așa că mă voi ocupa acum de cuvinte. Și cuvintelor de azi voiam să le găsesc alte sensuri (vezi poza și titlul), dar nu m-au inspirat deloc, așa că le scriu ca atare și apoi plec să „vânez” un banc...

  CUVÂNTUL ALEATORIU:

ONDOGRÁF, ondografe, s. n. Instrument de măsură care înregistrează pe o bandă de hârtie curba de variație a tensiunii sau a intensității curentului electric la încărcarea sau descărcarea periodică a unui condensator. – Din fr. ondographe. Sursa: DEX '09 (2009).

  CUVÂNTUL LUNII: LER.

  CUVÂNTUL ZILEI:
BLEOJDÍ1, bleojdesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Reg. și fam.) A(-și) holba (ochii); a (se) zgâi. – Et. nec. Sursa: DEX '09 (2009). 

  Cheia alegerii: S-a născut, în 1946, scriitorul britanic Julian Barnes. Printre cărțile sale traduse în limba română se numără și romanul „Cu ochii larg deschiși”.

  BANCUL DE AZI:

 Întors de la vânătoare cu două trofee, un urs imens şi un iepure, vânătorul este luat din scurt de soţie: 

- Cum poţi fi atât de mincinos să spui că tu le-ai vânat, când niciunul nu are găuri de alice în el? 

- Draga mea, păi n-am tras. Pe iepure, după ce l-am prins din fugă, l-am strâns de gât cu propriile mâini. 

- Şi ursul a murit de frică?! 

- Dacă ţi-a povestit deja pădurarul cum a fost, de ce mă mai întrebi pe mine, zice indignat marele vânător.

Citeste mai mult: adev.ro/pbcu8n

Întors de la vânătoare cu două trofee, un urs imens şi un iepure, vânătorul este luat din scurt de soţie: - Cum poţi fi atât de mincinos să spui că tu le-ai vanat, când niciunul nu are găuri de alice în el? - Dar nu am tras. Pe iepure, după ce l-am prins din fugă, l-am strâns de gât cu propriile mele mâini. - Şi ursul a murit de frică? - Dacă ţi-a povestit deja pădurarul cum a fost, de ce mă mai întrebi pe mine?, întreabă indignat marele vânător.

Citeste mai mult: adev.ro/pbcu8n

Gânduri lăsate de azi pe mâine

   MOTTO: „Optimismul înseamnă mai bine decât realitatea; pesimismul înseamnă mai rău decât realitatea. Eu sunt o realistă.” (Margaret Atwood) 

 

   Ieri, după ce mi-am plătit diverse taxe, rate și impozite (lunare sau anuale), m-am întors acasă într-o dispoziție destul de sumbră. Pensia mea ofta și aproape își dăduse duhul. Dar nu-i nimic, mi-am spus singură vorbe de îmbărbătare, m-am „văitat” un pic pe Facebook, și pe urmă m-am gândit că sunt alții în situații și mai disperate, m-am rugat să fiu sănătoasă și am încercat să gândesc cât puteam eu de pozitiv în situația aia... Apoi totul a trecut. Astăzi, mă voi ocupa de cuvintele din dexonline.ro și voi fi cât de cât realistă. Zic „cât de cât” pentru că o să fac niște eforturi pentru asta. Deci, cuvintele:

CUVÂNTUL ALEATORIU:

ÓIȘTE, oiști, s. f. 1. Bară lungă de lemn fixată în crucea unui vehicul cu tracțiune animală, de-a dreapta și de-a stânga căreia se înhamă caii. ◊ Expr. A (o) nimeri (sau a da) (ca Irimia) cu oiștea-n gard = a face sau a spune ceva cu totul nepotrivit, a face o prostie. ♦ Parte a constelației Carul-Mare, alcătuită din trei stele așezate în prelungirea careului care seamănă cu un trapez. 2. Parte componentă a morii de vânt, cu ajutorul căreia aceasta se întoarce în bătaia vântului. [Pr.: o-iș-] – Din bg. oište. Sursa: DEX '09 (2009).

CUVÂNTUL LUNII: LER. 

CUVÂNTUL ZILEI:

OLIGOPÓL, oligopoluri, s. n. Piață a mărfurilor monopolizată de un număr redus de mari producători. – Din fr. oligopole. Sursa: DEX '09 (2009).

Cheia alegerii: S-a născut, în 1911, George Joseph Stigler, economist american, laureat al Premiul Nobel pentru Economie în 1982. Printre contribuțiile sale în domeniul economiei se numără monografia „Teoria oligopolului”.

GLUMA ZILEI:
Pesimistul vede într-un tunel doar întunericul, optimistul vede lumina de la capătul tunelului, realistul vede luminile trenului care se apropie. Mecanicul de locomotivă vede trei tâmpiți, pe șinele de tren, holbându-se la el.

Gânduri dezvăluite cu zgârcenie

   

  MOTTO: „A te aștepta ca lumea să te trateze corect pentru că ești o persoană bună este ca și cum te-ai aștepta ca un taur să nu te atace pentru că ești vegetarian.” (Dennis Wholey)

  Să mă explic: titlul de azi am vrut să fie (în urma unor cuvinte găsite ieri în REBUS) „Gânduri devoalate cu parcimonie”, pentru că, da, acele cuvinte există în română, dar la ce bun să le folosești când rezultatul este așa de prețios și livresc?! Dar, într-adevăr, ar trebuie să nu-mi mai dezvălui gândurile în fața oricui. O să mă mai gândesc la asta. Pe urmă, cele spuse în motto sunt așa de adevărate (sub platoșa de ironie și zâmbet) încât aproape îți dau lacrimile când le citești. Mă rog, să lăsăm asta, să ne ocupăm de cuvintele de azi, începând cu cele două de care am făcut vorbire:

PARCIMONIÓS, -OÁSĂ, parcimonioși, -oase, adj. Care manifestă parcimonie; care denotă parcimonie; zgârcit. ♦ Fig. Măsurat, ponderat, reținut (în manifestări). [Pr.: -ni-os] – Din fr. parcimonieux. Sursa: DEX '09 (2009).
DEVOALÁ vb. tr. 1. a înlătura, a scoate un văl etc. care acoperă. 2. (fig.) a dezvălui (un secret, un plan). (< fr. dévoiler). Sursa: MDN '00 (2000).

CUVÂNTUL ALEATORIU (din dexonline.ro):
GOGOMÁN, -Ă, gogomani, -e, s. m., adj. (Fam. și depr.) (Om) prostănac, nătărău. [Var.: gugumán, -ă s. m., adj.] – Cf. gog. Sursa: DEX '09 (2009).

CUVÂNTUL LUNII: (Tot) LER.

CUVÂNTUL ZILEI:
IGHEMONICÓN, ighemonicoane, s. n. (Înv.) 1. Demnitate, mândrie (emfatică). 2. Fast, lux, somptuozitate. – Din ngr. ighemonikón. Sursa: DEX '09 (2009).
Cheia alegerii: S-a născut, în anul 1856, John Singer Sargent, artist american, considerat cel mai mare pictor de portrete al generației sale, operele sale evocând luxul epocii edwardiene.

NOTĂ: Epoca eduardiană (edwardiană) sau perioada eduardiană a istoriei britanice a cuprins domnia regelui Eduard al VII-lea, din 1901 până în 1910, și este uneori extinsă până la începutul Primului Război Mondial. Moartea reginei Victoria în ianuarie 1901 a marcat sfârșitul erei victoriene.

BONUS:

Ministrul Finanțelor şi ministrul Economiei sunt la un restaurant. După un timp, cel de-al doilea zice:

- Mai luăm ceva?

- De la cine?

Gânduri care mulțumesc

  

  MOTTO:
„Recunoștința este abilitatea de a experimenta viața ca un dar. Te eliberează din închisoarea preocupării de sine.” (John Ortberg)

   Azi, de Ziua Internațională  a Cuvântului Mulțumesc, vreau doar atât: să le mulțumesc celor care binevoiesc, din când în când, să citească ce scriu eu aici, pe blog. Așa că:

  Germană – Danke; Italiană – Grazie; Engleză – Thanks; Franceză – Merci; Maghiară – Kosonom sepen; Finlandeză – Kiitos; Cehă – Díky; Croată – Hvala; Daneză – Tak; Norvegiană – Takk; Olandeză – Bedankt; Poloneză – Dzieki; Portugheză – Obrigado; Spaniolă – Gracias; Suedeză – Tack; Mongolă – Tand baiarlalaa; Turcă – Tesekkur ederim; Vietnameză – Lam on etc. 

Bonus, trei bancuri:

 - Mă, Ioane, mă! Ai auzit ce-o pățit bietu' Gheo azi-noapte? 

 - Nu, mă! Tulai, Doamne, da' ce-o pățit? 

-  'Ai de capu' și de zâlile lui! O fugit cu nevastă-mea, mă!

&&&

La judecătorie:

- Acuzat, pentru ce ai spart de trei ori la rand, vitrinele aceluiași magazin?

- Păi, dom' judecător, prima oară, am furat o rochie pentru soția mea. A doua și a treia oară m-a trimis s-o schimb...

&&&

Un bărbat se întoarce acasă roşu la faţă şi transpirat.

– Ai băut! zice soţia.

– Nicio picătură, mă jur!

– Dar abia te ții pe picioare! Spune sincer, cât ai băut?

– Nu am băut!

– Atunci repetă ce zic eu: un vultur stă pe pisc cu-n pix în plisc.

– Mda, am băut...

  

Gândurile dintr-o vineri...

  

   „Este de o mie de ori mai bine să fii optimist și să te înșeli, decât să fii pesimist și să ai dreptate.” (Jack Penn)

   În această zi de vineri nu mai încerc nici să fiu fals optimistă (știți domniile voastre, glume, jocuri de cuvinte, autoironii, ciripit grațios despre lucruri banale), nici să-mi reduc la tăcere pesimismul latent (da, trebuie să mărturisesc că e acolo, în subconștient, și apare din când în când), ci o să fiu cât mai realistă. Și sinceră. Deci, ideea e că nu știu de ce am venit aici, la blog, pentru că nu am nicio idee demnă de a fi scrisă. Adică, nu, am niște idei și niște gânduri, dar nu sunt în stare să le găsesc o formă de exprimare pe care să o admit ca onorabilă. Așa că o să citez mai jos o zicere (atribuită de Internet Maicii Tereza) unde am găsit multe lucruri cu care sunt de acord. Bine, cu unele nu sunt de acord (de fapt, cu două, o să ghiciți domniile voastre care) dar cine mă întreabă pe mine ce și cum?! Deci:

„Ziua cea mai frumoasă? Astăzi.

Obstacolul cel mai mare? Frica.

Lucrul cel mai uşor? Greșeala.

Greșeala cea mai mare? Renunțarea.

Rădăcina cea mai rea? Egoismul.

Distracția cea mai bună? Munca.

Înfrângerea cea mai urâtă? Descurajarea.

Profesioniștii cei mai buni? Copiii.

Nevoia dintâi? Comunicarea.

Fericirea cea mai mare? Să fii util.

Misterul cel mai profund? Moartea.

Defectul cel mai mare? Întristarea.

Sentimentul cel mai urât? Ura.

Cadoul cel mai frumos? Iertarea.

Traseul cel mai bun? Calea dreaptă.

Senzația cea mai plăcută? Pacea interioară.

Gestul cel mai frumos? Zâmbetul.

Medicamentul cel mai bun? Optimismul.

Satisfacția cea mai mare? Datoria împlinită.

Puterea cea mai mare? Credința.

Lucrul cel mai frumos din lume? Iubirea.”

Gânduri despre saxifragă

  

MOTTO:
„Sinceritatea este cea mai îndrăzneață formă de curaj.” 

(William Somerset Maugham) 

   Ca să fiu foarte concisă, motto-ul zilei de miercuri este cel de mai sus. Eu încerc, pe cât posibil, să fiu curajoasă. Dar e greu. Gândul zilei de azi este despre SAXIFRAGĂ, o floare de grădină căreia văd că i se mai spune și badan (vezi foto). O am, rezistă săraca peste iarnă de ani de zile, dar tot de ani de zile nu mai înflorește. Anul ăsta o să o „răsfăț” mai mult. 

   Bancul zilei este ăsta:
    - Scumpule, spune soția, trebuie să cumpărăm niște jaluzele, deoarece vecinul care stă alături, poate vedea cum mă dezbrac.

   - Nu te neliniști, dragă! Dacă te va vedea, sigur își va cumpăra el jaluzele!

   Poezia zilei este scrisă de George Topîrceanu. Ne spune despre iernile de altădată, adevărate, cu ger și cu zăpadă. Se intitulează, logic și previzibil, „Strofe de iarnă”. 

 

„Doamne, tu te ții de glume?

Nu ne vezi mizeria?

Pentru ce-ai lăsat pe lume

Geruri ca-n Siberia?
*
Nu mai este mămăligă,

Vremile-s teribile.

Astăzi toată lumea strigă:

„N-avem combustibile!”
*
Nu e chip de dimineață

Să mai bați trotuarele

Că-ntr-o clipă îți îngheață

Nasul și picioarele
*
Astă-noapte mi se pare

Gazda mea, Emilia,

S-a-ncălzit la lumânare

Cu toată familia!
*
Casele sunt dezolate:

Sobele și vetrele

Stau cu gurile căscate...

Ger, de crapă pietrele!
*
Plitele de fier îngheață

Fără foc, deoarece

Nu găsești cărbune-n piață

Să chiorăști un șoarece!
*
Doamna Șvarț alaltăsară

Cât pe-aci să leșine:

O pisică vrând să sară

Între două streșine,
Cum furase o bucată

Nu știu din ce cratiță,

A încremenit deodată

Ca o caracatiță!”

E marți. Și am vreo două-trei gânduri...

 MOTTO: „Umorul este zâmbetul filosofiei.”(Okakura Kakuzo)

  

   Azi nici nu filosofez, nici nu zâmbesc (încerc, dar fără prea mare succes), am doar câteva gânduri și aș zice că și alea sunt cam prozaice: nu-mi place că întârzie ninsorile (cel puțin, pe la noi, prin Muntenia). De asemenea, nu-mi place că întârzie și pensiile (exact acum, când aveam cea mai mare nevoie de bani). În general, nu-mi place mai nimic din ceea ce e în jurul meu, dar mi-am zis să nu mai dramatizez, așa că mă voi ocupa de cuvintele de azi din dexonline.ro și apoi îmi voi spune un banc:

CUVÂNTUL ALEATORIU:

Discrázit s. [At: ENC. ROM. / S și: ~asit / Pl: nct / E: fr dyscrasite] (Chimie) Antimoniură de argint. Sursa: MDA2 (2010).

CUVÂNTUL LUNII:  LER.

CUVÂNTUL ZILEI:
IMPOSTÚRĂ, imposturi, s. f. Acțiune, faptă de impostor; șarlatanie, înșelătorie. – Din fr. imposture, lat. impostura. Sursa: DEX '09 (2009)

Cheia alegerii: S-a născut, în 1916, Elena Ceaușescu, soția lui Nicolae Ceaușescu. În această calitate a devenit subiect al cultului personalității lui Nicolae Ceaușescu, fiind înfățișată drept o importantă cercetătoare chimistă, deși în realitate publicațiile apărute sub numele ei nu îi aparțineau.

    Și bancul: 

Când NASA (Administrația Națională Aeronautică și Spațială a SUA) a început trimiterea de astronauți în spațiu, s-a descoperit că pixurile nu funcționează în stare de imponderabilitate. Pentru a rezolva problema, oamenii de știință americani au cheltuit 12 miliarde de dolari și s-au chinuit zece ani ca să realizeze un pix care să scrie chiar și în lipsa gravitației, ținut cu susul în jos, sub apă, pe orice suprafață, inclusiv sticlă și la orice fel de temperatură, de la condiții de îngheț până la 300 grade C. Rușii au folosit un creion.

Gânduri mirate de S.G.A.

   Azi voiam să scriu (iar) despre titlurile spăimoase, disperate, aberante (și uneori, ca nuca-n perete) ce apar prin ziare. Chiar găsisem câteva de ultimă oră. Dar, între timp, am găsit altceva, despre care eu, care nu mai am așa multe tangențe cu învățământul, chiar nu știam (deși articolul a apărut în 2010) și despre care cei interesați pot citi pe rasunetul.ro, sub titlul „Profesorii în fața unei noi provocări: sindromul gândirii accelerate (SGA)”. Deci:

„Elevii care suferă de sindromul S.G.A. prezintă următoarele comportamente :
1) Neputinţa de a duce la bun sfârşit activitatea începută.
2) Incapacitatea de a asculta şi urmări.
3) Dificultatea de a sta concentrat sau conectat la o activitate.
5) Tendinţa de a acţiona înainte de a gândi.
6) Alternarea rapidă a unei activităţi cu alta.
7) Dificultatea organizării şi planificării acţiunilor.
8) Dificultatea de a-şi aştepta rândul.
9) Pasivitatea –până la inactivitate, la lene.
10) Tulburări de comunicare, vorbire incoerentă.
11) Insomnie şi somnolenţă.
12) Dificultate de a-şi exprima ideile în scris.
13) Dependenţa de TV.
S.G.A. face ca teorii educaţionale şi psihologice ale trecutului să nu mai funcționeze, pentru că, în timp ce profesorii vorbesc, elevii sunt agitaţi, neliniştiţi, nu se concentrează şi, pe deasupra, sunt furaţi de gânduri. Profesorii sunt prezenți în sala de clasă şi elevii sunt în alte lumi.

Profesorul Augusto Curry identifică trei cauze ale S.G.A.:
1) Excesul de stimuli vizuali produşi de TV care atacă teritoriul emoţiei.
2) Excesul de informaţie.
3) Excesul de culori.
O persoană cu S.G.A. nu reuşeşte să-şi administreze gândurile în totalitate şi să-şi liniştească mintea. Amenințarea cea mai mare pentru calitatea vieţii omului modern este excesul de gândire.
S.G.A compromite sănătatea psihică sub trei forme:
- amintirea excesivă a ceea ce a fost în trecut, ceea ce dezvoltă sentimente de vinovăţie;
- preocupări şi griji legate de probleme existențiale;
- suferința prin anticipație.” 

   Notă: Iată că am aflat că există și „excesul de gândire”. Și că el ne amenință calitatea vieții. Dar eu nu voi schimba titlul blogului și voi continua să adaug câte un gând la colecția mea. Nu cred că gândesc excesiv, dar ultimele rânduri m-au cam pus pe gânduri (îmi cer scuze, nu voiam să rimeze!)...

Duminică în gânduri

MOTTO: „Cuvintele sunt la fel ca razele X: dacă le folosești așa cum trebuie, ele pot trece prin orice.” (Aldous Huxley)

Azi, e duminică și e Ajunul Bobotezei. Mă voi ocupa doar cele trei cuvinte găsite în dexonline.ro. Cu un mic comentariu la fiecare dintre ele. Deci:

CUVÂNTUL ALEATORIU:

ETUFÁRE, etufări, s. f. Acțiunea de a etufa și rezultatul ei; operație care constă în distrugerea nimfei fluturelui de mătase prin introducerea gogoșilor destinate filării într-un cuptor special, la o temperatură de circa 80°. – V. etufa. Sursa: DEX '09 (2009). 

&&& Doar ca să „mă dau mare”, adaug că vine din verbul francez „étouffer” (a sufoca).

CUVÂNTUL LUNII: (Tot) LER.

&&& Apropo de „ler”, știți cam cât câștigă Hrușcă în obișnuitul lui turneu de Sărbători? Cancan.ro zice că, spre deosebire de celelalte luni ale anului (când câștigă în Canada cam 6.500 de euro), în decembrie el „leruiește” de 100.000!

CUVÂNTUL ZILEI:
TIRIACHÍU, -ÍE, tiriachii, adj. (Înv. și reg.) Amețit (de băutură sau de substanțe narcotice). [Pr.: -ri-a-] – Din tc. tiryaki. Sursa: DEX '09 (2009)
Cheia alegerii: S-a născut, în 1975, actorul american Bradley Cooper. Printre filmele sale se numără comediile „Marea mahmureală”.

&&& Comentariul de aici este, normal, un banc cu bețivi:

La ora patru dimineața, un bărbat beat mangă sună la interfonul unui bloc. Răspunde o femeie: 

- Da? Cine e? 

- Auzi, soțul tău e acasă? 

- Da! 

Tipul închide şi sună la alt apartament. Răspunde altă femeie: 

- Da? Cine e? 

- Auzi, soțul tău e acasă? 

- Da! 

Închide iar tipul şi sună la alt apartament, unde îi răspunde tot o femeie: 

- Da? Cine e? 

- Auzi, soțul tău e acasă? 

- Nu! 

- Bun! Vino jos atunci, să vezi dacă nu sunt eu...

Gânduri la borcan

MOTTO: „Înconjoară-te de oameni care te fac fericit, care te fac să râzi, care te ajută atunci când ai nevoie. Oameni care n-ar profita niciodată de tine. Oameni cărora mereu le pasă. Ei sunt cei care merită să-i păstrezi în viața ta. Ceilalți sunt doar în trecere.” (Karl Marx)
      Fiindcă vorbeam ieri despre „Panseurile lui Gâgă” (cei de o anumită vârstă cred că-și amintesc de acest personaj, nu atât de „celebru” ca Bulă, dar la fel de inept), văzând pe Internet îndemnul acesta de a pune într-un borcan (la propriu) bilețele cu gânduri bune, întâmplări, citate, sfaturi, rugăciuni și, mă rog, ce ne mai trece prin cap, iată că mi-a venit ideea că, de fapt, borcanul meu cu gânduri, întâmplări (etc.) este acest blog. Și, când pot, o să pun aici câte ceva despre care aș vrea să-mi aduc aminte mai târziu (căci, de la o vreme, cam uit, vorba bancului). Motto-ul de azi m-a făcut să trag concluzia (atenție, se deschid ușile, urmează „panseul” de azi) că eu am întâlnit în viața mea foaaarte mulți oameni care au fost în trecere. Cam prea mulți. De-asta îmi trebuie acum un „borcan” pentru panseuri și de-asta îmi caut cu disperare prilejuri de a mă amuza (chiar și la bancuri „de Gâgă”). Poate că, dacă n-aveți chef să scrieți „bazaconii” pe bloguri, domniile voastre veți urma sfatul de a colecta într-un borcan (sau o cutie frumoasă) ceea ce vi se pare interesant sau „de bine” într-o săptămână. La sfârșitul anului, vom vedea ce se adună acolo. Deci, în timp ce-mi spun un fel de mantră („Cele rele să se spele, cele bune să se-adune”), mi-am căutat un banc și, cu asta, basta!

Tatăl către băiețelul lui:

- Știi, puiuț, ți-a adus barza un frățior...

Cel mic:

- Bine, măi tată, mama e așa o tipă mișto și tu umbli cu berzele?!

GÂNDURI ȘI... PANSEURI

   MOTTO: „Sufletul știe întotdeauna ce să facă pentru a se vindeca pe sine însuși. Marea provocare este să amuțești mintea.” (Chanakya Niti)

   Iată un mare adevăr exprimat, cu multe secole în urmă, de un om politic, jurist, economist, filosof și învățat hindus. De la asta am pornit azi în periplul meu printre cuvinte. Eu sunt departe de performanța de a-mi putea „amuți” mintea și gândurile, încă mă lupt cu ele și, recunosc, mai mult sunt învinsă decât înving. Uneori, le aștern pe hârtie, gândind că astfel le voi stăpâni mai bine. Aș! Alteori, recurg la panseuri (chiar și la acelea care seamănă a fi de la rubrica „Panseurile lui Gâgă”) sau la panseurile altora, pentru a primi învățătură și ajutor. Gândurile și panseurile de azi sunt sunt despre cuvinte și sensuri. Deci, pornind de la „obiectul de lucru” al blogului, adică:

GÂND ~uri n. 1) Rezultat al procesului de gândire; idee; cuget. * Ca ~ul foarte repede. A-l frământa (sau a-l apăsa) pe cineva ~ul a fi obsedat de un gând. 2) Concentrare a activității psihicului asupra unui lucru; meditare; gândire. * A sta dus pe ~uri (a cădea pe ~uri) a medita la ceva. A sta la ~uri a șovăi. A pune (pe cineva) pe ~uri a îngrijora. Nici cu ~ul fără a bănui ceva; pe neașteptate. 3) Loc unde se produce gândirea; minte; memorie. * A-i da (sau a-i veni, a-i trece) în (sau prin) ~ a-i veni brusc o idee. În ~ fără a rosti cuvintele în voce. 4) Pornire interioară conștientă însoțită de un efort volitiv (de a înfăptui ceva); intenție. * A-și pune în (sau de) ~ a hotărî. A pune ~ rău (cuiva) a avea intenții rele față de cineva. A fi într-un ~ cu cineva a avea aceleași dorințe. A-l paște un ~ a-l preocupa o idee. 5) Considerație a unei persoane (despre cineva sau ceva); punct de vedere particular; judecată; părere; opinie. Ce ~uri ai despre aceasta? 6) Senzație de satisfacere a gustului; voie; chef; plăcere; plac. /<ung. gond. Sursa: NODEX (2002).

   ... ajungem la:
PANSÉU, panseuri, s. n. (Fam.) Gândire, cugetare; maximă, sentință. – Din fr. pensée. Sursa: DEX '09 (2009).

   Cuvintele din dexonline.ro sunt:
CUVÂNTUL ALEATORIU:
CHIROGRÁF s. n. 1. act diplomatic întărit cu semnături autentice. ◊ semnătura însăși. 2. aparat pentru reeducarea degetelor unui mutilat. (< fr. chirographe). Sursa: MDN '00 (2000)
CUVÂNTUL LUNII:
LER interj. Cuvânt care apare ca refren în colinde, cărora le dă un anumit colorit eufonic. [Var.: léroi, léroloi, lérui, lérului interj.] – Probabil lat. [Ha]llelu[iah, Domine]. Sursa: DEX '09 (2009)
Cheia alegerii: cel mai căutat cuvânt.
CUVÂNTUL ZILEI:
DOROBÁNȚ, dorobanți, s. m. (Înv.) 1. Soldat din infanterie (cu plată). 2. Jandarm (cu atribuții speciale). [Var.: darabán, darabánt, dărăbán s. m.] – Din magh. drabant. Sursa: DEX '09 (2009).

Cheia alegerii: S-a născut, în 1953, cântărețul de muzică ușoară Gabriel Dorobanțu. Este cunoscut publicului pentru șlagărul „Hai, vino iar în gara noastră mică”. 

Și... BANCUL ZILEI:

La gară, un tip cere un bilet şi o întreabă pe doamna de la casa de bilete:
– Doamnă, pot să iau cu mine în tren 80 kg de dulceață?

– Cum să luaţi 80 kg de dulceață? Ăsta nu-i marfar, nu aveţi voie cu un asemenea transport!
Tipul se întoarce vesel către nevastă-sa şi îi spune:
– Îmi pare rău, dulceața mea, ai auzit ce a spus doamna cu biletele… Tu trebuie să rămâi acasă!

 

Gânduri în așteptarea iernii...

MOTTO:

„Vine-o pasăre și coase,

În fuioare de mătase,

Ale norilor atlase,

De țări lungi și lunecoase…

Vine-o fată și descoase,

Tot ce pasărea lucrase,

Și cu genele-i lucioase,

Ninge flori de nea frumoase,

Și-apoi le preschimbă în raze,

Argintând cărări și case…”

(Nichita Stănescu, „Iarna”)

 

   Astăzi, 2 ianuarie, în acest anotimp ciudat care seamănă cu o toamnă târzie sau cu o primăvară timpurie (liliacul meu, păcălit și el, a început să înfrunzească), a fost prima zi când mi-au înghețat mâinile. Făceam oarece „treburi gospodărești” pe-afară și chiar mi-a fost frig! Cred că, totuși, întârziata Doamnă Iarnă o să vină. Nici nu mai îndrăznesc să doresc să ningă. De fapt, anul acesta, ca în mai toți anii trecuți, mi-am propus să nu mai am niciun fel de așteptări. Nici de la Natură, nici de la oameni. Nu am să mă țin de promisiune, căci așa am făcut mereu, dar măcar o să încerc. Așa, o să am șanse mai mari să nu mai fiu dezamăgită, supărată, indignată sau tristă. Închei cu un banc (interpretat „filosofic” de mine ca o exemplificare a inevitabilității destinului) și apoi o să continui să mă gândesc la venirea iernii și la primii fulgi de zăpadă...

Un crucișător mergea cu viteză mare. La un moment dat, apare o lumină în față. Comandantul crucișătorului strigă agasat în sistemul de emisie radio:

– Ahoy, voi, de-acolo, dați-vă la o parte, că venim cu viteză mare!

– Dați-vă voi la o parte! i se răspunde.

– Noi suntem crucișătorul X și trebuie să ne faceți loc!

– Treaba voastră, noi suntem farul!

Gândurile de miercuri

  ... Dar nu orice zi de miercuri! Mai întâi, e prima zi a Anului Nou 2020, apoi, e prima zi a deceniului 2020-2030. E și sărbătoare religioasă (Tăierea împrejur după trup a Domnului; Sfântul Vasile cel Mare) și am văzut în calendarul ortodox că azi va fi un tedeum (vezi TEDÉUM, tedeumuri, s. n. 1. (În forma Te Deum) Imn în limba latină, în formă de psalm, de preamărire a lui Dumnezeu. 2. Scurt serviciu religios (oficiat într-o împrejurare solemnă). [Scris și: Te Deum] – Din lat. Te Deum [laudamus]. Sursa: DEX '09 (2009). Da, tot despre cuvinte o să „cuvântez” și azi. Cele date de dexonline.ro sunt:
CUVÂNT ALEATORIU:

SORGOȘEÁLĂ s. v. grabă, urgență, zor. Sursa: Sinonime (2002).

CUVÂNTUL LUNII:

LER interj. Cuvânt care apare ca refren în colinde, cărora le dă un anumit colorit eufonic. [Var.: léroi, léroloi, lérui, lérului interj.] – Probabil lat. [Ha]llelu[iah, Domine]. Sursa: DEX '09 (2009).
Cheia alegerii: cel mai căutat cuvînt.
CUVÂNTUL ZILEI:

DISPARITÁTE s. f. (Livr.) Lipsă de legătură, de armonie, de potrivire între elemente. – Din fr. disparité. Sursa: DEX '09 (2009).
Cheia alegerii: S-a născut în 1879 Edward Morgan Forster, scriitor și critic literar englez, considerat un maestru al romanului englezesc contemporan. Printre temele sale principale se numără disparitatea dintre eul personal și lumea exterioară, dintre nevoile particulare si obligațiile sociale.

   Deci, în încheiere, ca să uit un pic de „disparitatea dintre eul personal și lumea exterioară”, „lerui-ler”, cu mare sorgoșeală vă voi zice/scrie, domniile voastre, că abia aștept Concertul de Anul Nou al Filarmonicii din Viena și că, la fel ca la fiecare început de an, mă mint frumos cu niște cuvinte de îmbărbătare, de alint și de speranțe...

   LA MULȚI ANI!