"Prea des subestimăm puterea unei atingeri, a unui zâmbet, a unui cuvânt
bun, a unui compliment onest, a actului de a-ți păsa, a tuturor acelor
lucruri mărunte care au un mare potențial de a schimba o viață.” (Leo
Buscalia )
Revin pe aici, pe blog, după ceva vreme. E bine. Computerul meu a fost iar bolnăvior (de data asta i-a trebuit o operație, i-au făcut transplant de hard-disk) şi, deşi aveam un laptop împrumutat, tot mai bine mă simt când scriu la vechiul meu Hatamoto (aşa cum îl alint eu...), şi, da, sunt o tipicară, recunosc. Am pus citatul acesta ca motto pentru că e exact ceea ce cred şi eu. Din tot sufletul. V-am mai spus, domniile voastre, că pun mare preţ pe lucrurile astea aşa-zis mărunte, dar care au uneori o importanţă covârşitoare. Din nefericire, în zilele de astăzi, nevrotice, stresate, cu griji şi cu multe necazuri, cu accentul pus pe bani şi nu pe dragoste şi Credinţă, trebuie să ne considerăm de-a dreptul norocoşi dacă cineva ne spune, când şi când, o vorbă bună, şi trebuie să fim foarte fericiţi dacă cuiva chiar îi pasă de noi. Azi, punându-mi gândurile în balanţă, ca o Balanţă ce sunt, am ajuns iar la concluzia că eu sunt o norocoasă şi o fericită. Ceea ce vă doresc şi domniilor voastre...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu