Dicționar cu gânduri

Am trecut azi un pic pe la dexonline.ro. Și voi continua destul de telegrafic scrierea de acum, căci nu am răgaz și nici „avânt”. Iată cuvintele de vineri:

✌

Cuvântul aleatoriu: ANEMOGRAFÍE s. f. Disciplină care se ocupă cu studierea vânturilor. – Din fr. anémographie. Sursa: DEX '09 (2009).
Cuvântul zilei: EPOPÉE, epopei, s. f. Poem epic de mari dimensiuni în versuri, în care se povestesc fapte eroice, legendare sau istorice, dominate adesea de personaje extraordinare sau supranaturale; epos; p. ext. producție epică de mare amploare. ♦ Șir de fapte eroice și glorioase. – Din fr. épopée. Sursa: DEX '09 (2009).

👌
Citatul de vineri: 

„Viața asta e a ta! Fă-ţi curaj să alegi ceea ce vrei să faci şi să o faci bine. Fă-ţi curaj să iubeşti ceea ce vrei în viaţă şi să iubeşti sincer. Fă-ţi curaj să păşeşti în pădure şi să fii o parte a naturii. Fă-ţi curaj să îţi controlezi propria viaţă. Nimeni altcineva nu poate să facă asta pentru tine. Fă-ţi curaj să îţi faci viaţa fericită.” (Susan Polis Schutz)

💖
Poezia de vineri:

„Dupã cât am tras ca boii,

Suntem iarãși fiii ploii,

Numai buni de dus cu vorba

Sã ne fure alții ciorba

Și bucãțile mai grase

Noi rãmânem tot la oase,

Parastasul ei de moarte!

Parte-și face cine-mparte,

Pe când proștii care-ndurã

N-au nimic de pus în gurã,

N-au nimic de strâns cu sacul

Dãm din nou tot noi de dracul

Și tot nouã ni se cere

Sã o facem cu plãcere,

Cu mândrie și cu artã,

Pânã vom ieși din hartã

Și-om ajunge niște duhuri

Cãlãtoare prin vãzduhuri

Fãrã sã mai stãm la coadã

Într-o liniște nãroadă

Și-ntr-o ordine absurdã,

Pentru câte-un boț de urdã.”

(George Țărnea, „Egloga fiilor ploii”)

😊
Bancul de vineri:

Un polițist ajunge la locul unde o maşină a ieşit de pe autostradă, a lovit mai multe animale şi a dărâmat un hambar. Îl ia deoparte pe șofer care abia se mai ţine pe picioare şi se sprijină de nevastă-sa, şi-l întreabă:

– Fii sincer, cât ai băut?

– Zece beri şi patru sticle de vin. Sunt beat, ce mai…, zice omul.

– Păi, văd că eşti beat, zice poliţistul nervos, dar ăsta nu e un motiv ca s-o laşi pe nevastă-ta să conducă!

• 
  

Un zâmbet firav printre gânduri...

MOTTO: „Atâta timp cât mai putem zâmbi, cauza nu e pierdută.” (William Shakespeare)

Astăzi dimineață (dar nu foarte devreme, pentru că era cam frig) am ieșit în sat, la cumpărături. Asta nu-i nimic extraordinar, știu, numai că eu evadez din casă după vreo cincisprezece zile de „arest”. O entorsă m-a ținut prizonieră, ca să zic așa, și, când am ajuns pe stradă, i-am înțeles perfect pe cei care se bucură de libertate când scapă de la pușcărie. Exagerez un pic, căci în timpul ăsta am citit, am dezlegat rebusuri și am văzut filme într-un regim non-stop, deci a fost un fel de concediu pentru mine. Da, dar faptul că nu puteam ieși din curte era foarte frustrant. Ei bine, acum pot merge (vorba bancului ăla, „tâgâdâm-tâgâdâm”) și mi-a mai venit un pic inima la loc. Dar așa fac eu de obicei, hiperbolizez. 👀 Acum, că mi-am adunat un pic gândurile, o să încerc să scriu ceva mai de Doamne-ajută aici, pe blog. Dar nu azi. O să-mi spun (pentru a nu știu câta oară) câteva bancuri și pe urmă trec să-mi odihnesc piciorul. Deci...

😆

Doi ardeleni se întâlnesc la puțin timp după ce unuia dintre ei îi murise nevasta.
– Ți-a luat-o Dumnezeu pe lelea Veta, bade Grigore!
– Mi-a luat-o. No, lasă-L să vadă și El cu cine-am trăit eu! 

😗

Un doctor mergea pe stradă cu soţia sa când, pe lângă ei trece o femeie nemaipomenit de frumoasă. Femeia, conştientă de frumuseţea ei, îi aruncă doctorului un zâmbet familiar.

– Ce relaţie ai tu cu femeia asta? întreabă soţia.

Puţin încurcat, doctorul răspunde:

– O relaţie de afaceri, ca de la client la „prestator de servicii”.

– Asta am văzut și eu, dar ea este clienta ta sau tu eşti clientul ei?

😕
Pe un şantier, în România:

– Șefule, mi s-a rupt lopata, ce să fac?

– Sprijină-te şi tu de betonieră, că nu mai avem lopeţi...

👱
O blondă se adresează unei brunete:
– Cine spune că sunt o incultă face o mare eroare. De curând, am fost angajată la un centru național de reactivi izopropanici nucleari cuantificați şi trifazați pentru implementări în crestomația semantică.
– Şi, ce faci acolo?
– Păi, păzesc reactivii izopropanici cuantificați, pentru că la noi se fură ca-n supraaglomerația clorofiliană angiospermică şi gimnospermică perenă, cărora voi, brunetele, îi spuneți „codru”.

GÂNDURI DESPRE ECHILIBRU

MOTTO: „Poți să fugi de orice pe lumea asta, numai de tine nu.” (Stefan Zweig)

De zece zile, ceea ce eu credeam că e un fel de echilibru în viața mea s-a dus de râpă. Și asta m-a pus serios pe gânduri. Acum zece zile am alunecat pe treptele casei și am făcut o entorsă de toată frumusețea. Ca urmare, trebuie să stau frumușel în pat, cu piciorul stâng bandajat și destul de „dodoloț”, fără prea mari dureri, dar, cum am spus, cu precarul meu echilibru de Balanță dat peste cap. Nu credeam că e așa fragil și încep să mă suspectez că încercam (cu oarece palide rezultate) să mă păcălesc singură. Și asta nu-i bine deloc. Îmi găsesc o singură scuză: chestia asta cu entorsa și „privarea de libertate” a venit exact când mă simțeam mai vulnerabilă, adică în perioada Sărbătorilor. Plus că suntem în al doilea an „pandemic” și așteptând al nu știu câtelea val virusat. De Crăciun, de Paște, la aniversări, mă simt într-adevăr SINGURĂ. Ei bine, cele câteva rânduri scrise (cu greu) aici sunt semnalul că încep să-mi revin. Doamne-ajută!

Gânduri despre valuri

Ca de obicei, m-am dus și azi la DEX, iar cuvântul zilei a fost: FEBLÉȚE s. f. (Fam.) Înclinație, slăbiciune, atracție pe care o simte cineva pentru o persoană, o activitate etc. ♦ Ceea ce constituie obiectul înclinației, slăbiciunii, atracției cuiva. – Din fr. faiblesse. Sursa: DEX '09 (2009).

Păi, „feblețea” mea, cum bine știu și domniile voastre, sunt titlurile inepte de prin ziare (sau de la posturile de televiziune) și, mai ales, știrile mondene. Dar chiar n-am chef să mă autoflagelez și voi cita, în continuare, doar trei știri. Prima e legată de al cincilea val care stă gata să ne ude leoarcă. Adică, de OMICRÓN, omicron, s. m. - A cincisprezecea literă a alfabetului grecesc (și neogrecesc), corespunzând sunetului „o”. Din fr. omicron. Sursa: DEX '09 (2009). Paranteză - eu n-am reținut decât denumirea valului patru (sau, mă rog, variantei): Delta. Cum le cheamă pe celelalte?! Și, dacă tot au folosit litere din alfabetul grecesc, când oare au de gând să ajungă la Omega? 

Citez din știrile digi24.ro:

„Propagarea rapidă a variantei Omicron va duce la „un număr mare de spitalizări” ale bolnavilor de COVID-19, chiar dacă această variantă se dovedeşte mai puţin periculoasă decât Delta, a avertizat marţi biroul regional pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. (...) „O creştere rapidă a Omicron, aşa cum constatăm în mai multe ţări, chiar dacă se combină cu o formă a bolii mai puţin gravă, va determina cu toate acestea un număr ridicat de spitalizări, în special în rândul celor nevaccinaţi”, a declarat pentru AFP Catherine Smallwood, unul dintre principalii responsabili din cadrul OMS Europa, informează Agerpres.

😕

Altă știre, de pe același site: „Președintele Klaus Iohannis a promulgat, marți, legea bugetului de stat pe 2022, după ce Curtea Constituțională a respins contestația făcută de USR.” (...) „Avem în față un buget echilibrat, responsabil și realist, capabil să consolideze economia pe termen mediu și lung valorificând resursele financiare ale UE.”, a declarat premierul Nicolae Ciucă la dezbaterea din Parlament.

😮 

Și, ca să închei în aceeași manieră „optimistă”:

Un cutremur cu magnitudinea 3,4 a avut loc marți, 28 decembrie 2021, în județul Buzău. Potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, cutremurul a avut loc la ora 13.53. (...) Seismul s-a produs la adâncimea de 122 de kilometri, în apropierea oraşelor Brașov (70 km), Ploiești (74 km), Bacău (119 km), Brăila (120 km), Galați (122 km), București (126 km). De la începutul lunii decembrie, în România s-au produs 20 cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2,1 şi 4,1 pe scara Richter. Cel mai important seism din acest an s-a produs pe data de 26 mai şi a avut o magnitudine de 4,7. Cutremurul a fost resimțit şi la București. 

😱

Și, bineînțeles, un banc:

Într-un orășel, avocatul acuzării cheamă primul martor, o bătrânică foarte simpatică. Văzând-o cam emoționată, începe cu o întrebare de complezență.

– Doamnă, spuneți-mi dacă mă cunoașteți…
– Dacă te cunosc? Dar bineînțeles că te cunosc, domnule Popescu, te știu de când erai un băiețel! Ai fost o mare dezamăgire pentru mine. Minți, manipulezi oamenii și-i vorbești pe la spate și faci afaceri necurate cu mașini! Dar cel mai rău este că-ți înșeli, fără rușine, nevasta!
Înmărmurit, avocatul încearcă să schimbe discuția și spune:
– Doamnă, dar pe avocatul apărării îl cunoașteți?
– Hm! Desigur că îl cunosc și pe domnul Vasilescu. E leneș, ia mită și e cam bețiv… Competența sa ca avocat este pur și simplu îndoielnică. Ahh, și să nu mai spun că-și înșeală soția cu trei amante! Una dintre ele e chiar soția ta!
În murmurul sălii, judecătorul le cere avocaților să se apropie:
– Ascultați, nenorociților, dacă vreunul dintre voi o întreabă pe bătrână dacă mă cunoaște, vă bag în pușcărie pe amândoi!

Exagerări printre gânduri

MOTTO: „Exagerarea este adevărul care şi-a ieşit din fire.” (Kahlil Gibran)

Prima exagerare (pe care încă nu îndrăznesc să o spun gândurilor mele) este că am pretenția că pot scrie aici, pe blog, ceva cât de cât articulat. Nu pot. Posibil să fie de vină pentru asta o mulțime de „chestii”, dar eu am intenția să merg mai departe, cu încăpățânare. O altă exagerare, care s-a strecurat insidios (hm, un cuvânt rar folosit, păcat) printre gândurile mele este că afară e iarnă. Mda, ce să zic, e un fel de iarnă. Adică, a fost ger, pe urmă a plouat, iar azi-noapte a nins. Acum e destul de cald, e mult noroi, și prin grădină se mai văd câteva urme de zăpadă. Ei, mai bine o să trec eu la cuvintele de azi, pentru că, nu-i așa, nu sunt de la ANM (Administrația Națională de Meteorologie) și altceva mai puțin plictisitor chiar nu-mi vine-n minte. Deci, cuvântul aleatoriu este PLENISÓN, -Ă, plenisoni, -e, adj. (Despre vocale) Care are caracter silabic. – Din lat. plenus + sonus. Sursa: DEX '09 (2009). Și, adaug eu, este în „opoziție” cu SEMISÓN, -Ă, semisoni, -e, adj. (Despre vocale) Care nu are valoare silabică. – Semi- + son. Sursa: DEX '09 (2009). Apoi, cuvântul zilei este CREIȚÁR, creițari, s. m. Monedă mică de argint, mai târziu de aramă, care a circulat în sudul Germaniei, în Austro-Ungaria, în Transilvania și în Bucovina până la sfârșitul sec. XIX, valorând a suta parte dintr-un fiorin; p. gener. ban, gologan (de valoare neînsemnată). [Var.: crăițár, crițár s. m.]–Din magh. krajczár. Sursa: DEX '09 (2009). Cheia alegerii: În 1903 s–a înființat Societatea Numismatică Română. Cuvântul lunii a rămas, în continuare, tot CINIC. Păcat.

 

Bancurile de azi:

În plină iarnă, în apartamentul unei familii care a cerut decuplarea de la centrala care furniza energie termică și electrică, un reporter întreabă:
– Ce faceți dacă vă este frig?
– Ne strângem în jurul lumânării.
– Dar dacă este foarte frig?
– Ne apropiem și mai mult de ea.

– Dar dacă este ger, cu temperatura sub minus 20 de grade Celsius?
– În acest caz, aprindem lumânarea…
😊
Un bărbat i se destăinuie prietenului său despre întâmplarea ciudată de care a avut parte:
- Mișule, ascultă-mă. Mergeam spre casă de la serviciu și, în drum, văd o broască. O iau acasă, o hrănesc, îi fac baie și o culc lângă mine pentru a o încălzi. Când mă trezesc, observ că broasca s-a transformat, ca în poveste, într-o blondă superbă. Mă crezi, Mișule?
- Te cred, de ce întrebi?
- Păi, pentru că nevastă-mea nu mă crede...
😊 

Într-o seară, soția intră în casă şi își întreabă soțul:

- Dar mama unde-i?
– Face hidromasaj, îi răspunde bărbatul.
– Da’ ce, avem noi cumva cadă cu hidromasaj şi eu nu ştiu?!
– Nu, e doar vechea noastră cadă, doar că am legat la ea două fire de la priză.

GÂNDURI DESPRE PROVIDENȚĂ

Plouă mărunt și e ceață. O vreme destul de morocănoasă. Nu am pic de Inspirație, așa că habar n-am de ce am venit aici. Dacă ar fi să ghicesc, aș zice că m-am cam săturat de citit și de văzut filme, deci... O să mă „ocup” acum doar de cuvintele de azi. Cuvântul aleatoriu este ORTOMÁN, -Ă, ortomani, -e, adj. (Pop.; adesea substantivat) 1. (Despre ciobani) Bogat (în turme). 2. (Despre haiduci) Chipeș, viteaz, mândru; ortomănos. 3. (Despre cai) Care aleargă bine; sprinten, focos. [Var.: iortomán, -ă adj.] – Et. nec. (Sursa: DEX '09-2009). Cuvântul zilei este PROVIDÉNȚĂ s.f. Planul divin prin care este prevăzut și orientat cursul evenimentelor astfel încât Universul, ca întreg, și creaturile individuale să realizeze scopurile stabilite de Dumnezeu; pronie cerească.♦ (Art.) Divinitatea, dumnezeirea, Dumnezeu. ♦ Grijă, milă, îndurare ca atribute ale divinității. ♦ Fig. (Rar) Persoană sau împrejurare miraculoasă care contribuie la salvarea sau la fericirea cuiva. – Din lat. providentia, fr. providence. (Sursa: DEX '09-2009). Cheia alegerii: În 1983, Papa Ioan Paul al II-lea îl vizitează la închisoare pe cel care l-a împușcat în 1981, pentru a-i acorda iertarea, unul dintre fundamentele creștinismului.

O să plec de-aici, căci n-am niciun haz. Și, apropo de haz, o să-mi spun două glume, dar nu cred că voi rezolva ceva...

În gară, o blondă merge la biroul de Informații și întreabă:

- Nu vă supărați, pot să vă pun o întrebare?

- Desigur, doar de aia suntem ghișeu de informații!

- Îmi stă bine cu rochia asta?

😃
- Domnule doctor, îmi tremură mâinile tot timpul! 

- Bei mult? 

- Nu. Mai mult dau pe jos!

 

Gânduri despre Festivus

  M-am gândit că nu am mai trecut cam de mult aici, pe blog, cuvintele din DEX. Așa că azi, cu gândul de a scrie câteva vorbe „înfrigurate” despre cât e de ger, am dat de cuvântul aleatoriu, care a fost BASTÁRN, -Ă, bastarni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană aparținând unei populații de origine germanică, stabilită la est de Munții Carpați (sec. II Î.H.) și asimilată mai târziu de geto-daci. 2. Adj. Care aparținea bastarnilor (1), privitor la bastarni. – Din lat. Bastarnae. Sursa: DEX '09 (2009). Până aici, nimic spectaculos. Apoi am văzut care-i cuvântul zilei, și anume: MIREÁN, -Ă, mireni, -e, s. m. și f., adj. (Persoană) care nu aparține clerului; laic. – Din sl. mirjaninŭ. Sursa: DEX '09 (2009). Cuvânt destul de cunoscut și banal. Dar ceea ce a urmat mi-a schimbat brusc direcția gândurilor. De ce? Păi...

Cheia alegerii: Astăzi sărbătorim Festivus! Este momentul să ne umplem de spiritul sărbătorilor, să facem donații la The Human Fund și să ne vărsăm năduful pe comesenii noștri. Festivus este bazat pe fapte reale, ca toate celelalte sărbători din această perioadă. 

Neștiind ce-i cu Festivus ăsta (pe care nu-l sărbătorim noi, ci americanii), am alergat la Wikipedia. Și ea mi-a spus: Festivus este o sărbătoare seculară sărbătorită pe 23 decembrie ca alternativă la presiunile și comercialismul anotimpului de Crăciun. Wikipedia (Engleză)

Perseverentă, m-am dus mai departe pe câmpiile Internetului, și am găsit mai multe amănunte despre Festivus aici: https://facemfilm.ro/blog/originea-festivus-seinfeld/ Cosmin Milchiș scria, în 2015:

Pentru cei, puțini, care nu au urmărit „Seinfeld”, Festivus e o sărbătoare inventată de Frank Costanza, atunci când fiul său, George Costanza, era doar un copil. Festivus se sărbătorește pe 23 decembrie şi e o alternativă la consumerismul care a ajuns să definească Crăciunul. (...) Sărbătoarea apare pentru prima dată în episodul The Strike, din sezonul 9, episod scris de Dan O’Keefe. În acest episod, în timp ce George, Elaine şi Jerry se află la cafenea, cei trei discută despre modul în care Frank a inventat Festivus, după ce Elaine vede o felicitare de Festivus de la Frank către fiul său. Când Kramer află despre sărbătoarea inventată de Frank şi mai ales ce reprezintă, se hotărăşte să îl ajute pe Frank să reînvie Festivus. (...)  Festivus e o sărbătoare inventată de scriitorul Daniel O’Keefe, tatăl scenaristului Dan O’Keefe, cel care a scris episodul The Strike (Greva). O’Keefe a inventat sărbătoarea în 1966, dar, spre deosebire de ce apare în Seinfeld, era o sărbătoare care avea loc ca un răspuns la orice fel de tensiune în familie, oricând între lunile mai şi decembrie. Totuşi, de când a apărut în Seinfeld, Festivus se sărbătoreşte în 23 decembrie, în fiecare an. Numele sărbătorii i-a apărut în cap lui O’Keefe din senin şi este un derivat al cuvântului latin festus, care înseamnă sărbătoare.
Festivus, exact ca şi Crăciunul, are câteva tradiţii care trebuie respectate:

Stâlpul: în serial, echivalentul bradului de Crăciun este stâlpul de Festivus, un stâlp de aluminiu. Frank Costanza îl descrie ca având „un raport foarte mare între putere şi greutate”, iar stâlpul este ţinut neîmpodobit pe parcursul sărbătorii.

Cina: cina de Festivus are loc în seara de 23 decembrie, iar în timpul cinei se desfăşoară şi enumerarea nemulțumirilor.

Enumerarea nemulţumirilor: sărbătoarea începe imediat după servirea cinei, când toţi participanţii îşi declară toate nemulțumirile şi dezamăgirile cu privire la ceilalţi.

Fapte de putere: aceasta este ultima tradiţie de Festivus şi se desfăşoară imediat după cină sau, în cazul episodului din Seinfeld, în timpul cinei. Capul familiei alege o persoană de la masă pe care o provoacă la un meci de wrestling. Tradiţia spune că Festivus nu se termină până când capul familiei nu este țintuit la podea.

P.S. Mi-a plăcut serialul, dar nu la nebunie, aș zice că moderat. Dar îl vedeam pentru că avea replici spumoase și umor cât cuprinde, dar mai ales pentru Kramer, zănaticul care avea un fel aparte de a-și face apariția într-o încăpere și de a face tot felul de boacăne. 

Și iată că acum mi-am amintit de serial și am mai „învățat” ceva...