Câteva gânduri despre bordingpasuri

MOTTO: „În momentul în care te mulțumești cu mai puțin decât meriți, vei primi chiar mai puțin decât atât.” (Maureen Dowd) 

Imaginea (ca și titlul, ușor ironic) mi-au fost sugerate de cuvântul aleatoriu de astăzi (a se vedea mai jos explicația). Și nu, nu am zburat și nu o să zbor niciodată cu avionul. Citatul spune mult(e) despre „stilul” meu de a mă subaprecia, dar e prea târziu pentru mine să „repar” asta, cel mult o să încerc să aduc oarece ameliorări temporare. Încep cu un banc, continui cu cele două cuvinte din dexonline.ro și voi încheia cu un scurt fragment, scris de mine în vara (iulie sau august?) Coronavirusului ăla de tristă și controversată amintire. Allons-y!

BANC:

O tipă, cam narcisistă, mergea pe stradă. Strada era plină de magazine, iar tipa se oprea și privea vitrinele. Dar nu pentru a vedea ce este expus în ele, ci pentru a se privi pe sine. La un moment dat, exclamă:

– Sinceră să fiu, m-aș cumpăra dacă n-aș fi atât de scumpă!

Cuvântul aleatoriu:

+boarding pass (engl.) [pron. bordingpas] s.n., pl. boarding pass-uri [pron. bordingpasuri]. Sursa: DOOM 3 (2021).

IA îmi zice că: Un "boarding pass" (sau bilet de îmbarcare) este un document, de obicei un bilet electronic sau imprimat, care permite unui pasager să urce la bordul unui avion. Acesta este emis după efectuarea check-in-ului și conține informații esențiale despre zbor, cum ar fi numărul zborului, ora de îmbarcare, poarta de îmbarcare și locul pasagerului. 

Cuvântul zilei:

DESTOINIC, -Ă, destoinici, -ce, adj. (Despre oameni și acțiunile lor). 1. Vrednic, merituos. ♦ Isteț, îndemânatic. 2. (Urmat de un verb la infinitiv sau la conjunctiv) Capabil; p. ext. în măsură (să facă ceva); competent. Cf. sl. dostoinŭ. Cheia alegerii: Ziua Mondială a Competențelor Tinerilor (ONU). 

#

Am făcut marea greșeală, acum vreo zece minute, de a mă uita la știrile zilei. Prima care mi-a sărit în ochi este cea despre declarația OMS: „Pandemia va fi foarte lungă!” În continuare, un titlu arăta că s-a ajuns la 18 milioane de cazuri de infectați cu Covid în lume. Am trecut, în fugă, peste atenționarea că „masca este obligatorie în spații publice”, căci știam asta. Am aflat apoi că „a plouat cu amenzi” (deja?), căci s-au făcut controale prin mijloacele de transport în comun pentru a se verifica dacă oamenii poartă mască. Pe urmă, ca și cum nu eram destul de speriată, un ziar titrează: „Sute de copii infectați cu Coronavirus într-o tabără”. Normal, a trebuit să mă „duc” acolo unde era articolul, ca să aflu că asta se întâmpla în Georgia și că era vorba de 250 de copii. Puteau să mă scutească de oboseală, spunând de la început că „în Georgia, 250 de copii, aflați în tabără, s-au infectat cu Coronavirus”. Pe urmă, după sperieturi, am ajuns să mă enervez, pentru c-am citit câteva titluri despre bălăcăreala celor care candidează pentru posturile de primari sau despre ironica exprimare a Gabrielei Firea (da, ați ghicit, această doamnă nu este, ca să zic așa, una dintre persoanele care-mi plac), care a scris pe Facebook: „S-a unit „dreapta”?! Wow! Cine?? Partidele de dreapta!! Tare de tot!! Bulversant! Teribil! Eclatant! Vezuvian!! Dacă nu ar fi de râs, ar fi chiar de plâns!” Vai, vai, cam multe semne de exclamare. „Vezuvian”, hm? Cât despre ultima frază, păi, n-are decât să plângă domnia sa, căci eu am tot plâns, ani în șir, din cauza tuturor politicienilor și guvernanților din țara asta, fie că sunt ei „hăis” sau „cea”. Buuun, am mai frunzărit (pe ecranul laptopului) alte câteva știri inepte, dar când am ajuns la: „Constantin i-a despicat capul cu toporul socrului său”, m-am dat bătută. Nu am înjurat (nici măcar în gând) doar pentru că azi e duminică și abia mi-am terminat rugăciunile de dimineață. Singura veste cât de cât bună, pe care am reținut-o, este aceea că, în doi-trei ani se pare că va fi disponibil un test pentru depistarea timpurie a bolii Alzheimer. Doamne-ajută!

Duium de gânduri neglijate

MOTTO: 

„În adâncul sufletului, știa cine este, iar acea persoană era inteligentă și amabilă și adesea chiar amuzantă, dar cumva personalitatea ei se pierdea mereu undeva între inimă și gură, și se trezea spunând ce nu trebuie sau, mai des, nimic. ” (Julia Quinn, „Romancing Mister Bridgerton”)

     Citatul acesta l-am mai scris o dată (între virgule, merge și „odată”), poate chiar de vreo două ori, și asta pentru că mi se potrivește. Parțial. Nu sunt așa de sigură de epitetul „inteligentă”, dar faptul că spun deseori „ce nu trebuie” e veridic și verificat. Vorbesc mult și sunt, adesea, mult prea sinceră pentru binele meu. Dar, între timp, m-am împăcat cu situația. De ce zic (în titlu) că mi-am neglijat muuuulte gânduri? Pentru că așa e. Tot ce e sub aceste rânduri trebuia postat ieri și e doar o parte din acele gânduri nebăgate în seamă. Cuvintele de ieri sunt „acaț” (îl întâlnesc des la rebusuri) și „duium”, foarte expresiv, dar rar folosit. Am tot scris despre bla-bla-blaurile mele, dar îmi (și vă) reamintesc că forma corectă e mai scurtă. Ei bine, mie-mi place așa cum o scriu eu. Îi spuneam cuiva că mie nu prea mi se „asortau”, nici chiar în tinerețe, privirile galeșe și, de aici, gândurile mi s-au dus spre numele unui sat din Argeș (vedeți poza), din vecinătatea Domneștiului meu, și au rămas acolo, deși mărturisesc că, fizic, nu am trecut niciodată prin acest loc. Fără gândurile mele, deja m-am cam plictisit, așa că voi căuta câteva glume (noi, dacă se poate) și voi pleca de-aici.

Cuvântul aleatoriu:  

ACAȚ ~i m. reg. Arbore cu tulpina înaltă, cu coroană rară și ramuri spinoase, cu frunze compuse și flori albe sau galbene grupate în ciorchine; salcâm. /<ung. akác. Sursa: NODEX (2002).

Cuvântul zilei:

DUIUM s. n. Mulțime, grămadă, gloată, droaie (de ființe, obiecte, întâmplări etc.). ◊ Loc. adv. Cu duiumul = în mare număr sau cantitate; unul după celălalt. [Pr.: du-ium] Din tc. doyum. Cheia alegerii: Ziua Mondială a Populației (ONU).

Cuvânt „pălăvrăgit” de mine des:

BLA-BLA interj. (s.n.) Cuvânt care indică vorbăria multă și fără rost, pălăvrăgeală. (Pl. bla-blauri) Din fr. bla-bla. Sursa: DEX '09 (2009).

Cuvânt-pretext pentru un altul:

GALEȘ, -Ă, galeși, -e, adj. (Despre ochi sau privire; p. ext. despre oameni; adesea adverbial). 1. Drăgăstos, duios. 2. Melancolic, trist. [Var.: (reg.) galiș, -ă adj.] Din bg. kaleš. Sursa: DEX '09.

P. S.

Julie Pottinger, mai cunoscută sub pseudonimul Julia Quinn, este o scriitoare americană. Romanele ei au fost traduse în 41 de limbi și au apărut de 19 ori pe Lista celor mai vândute din The New York Times. Ea a fost inclusă în Romance Writers of America Hall of Fame. Wikipedia (Engleză)

&

Galeș (Galeșu) este un sat în comuna Brăduleț din județul Argeș, Muntenia, România. Este atestat istoric de peste 250 de ani. Locuitorii săi își au obârșia în satul omonim din Mărginimea Sibiului (Galeș - Săliște). Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/

GLUME...

- Iubi, am venit de la serviciu, ce avem de mâncare? 

- Da, bravo, măi, eu n-am primit un like de cinci ore și ție îți arde de mâncat?!

@ 

– Nu mai suport crizele tale de gelozie!

– Dragă, promit că nu-ți mai zic nimic, dar descuie ușa să intru în casă și dă-l pe ăla afară...

@

Anul trecut, pe o plajă din Grecia. După vreo două ore perfecte de liniște, aud un oftat luuuung dinspre vecinii de prosop, din dreapta. Era un cuplu de conaționali. Doamna, cea care oftase, se ridicase în picioare și își pusese mâna streașină la ochi. A scrutat plaja în ambele direcții, după care a zis cea mai tare chestie pe care am auzit-o vreodată în limba română pe o plajă din Grecia:

– Măi, Vasilică, un porumb nu poți să mănânci pe plaje la ăștia!

Gânduri care mofturesc la o „kișlorenă”...

„Fii mulțumit cu ceea ce ai, bucură-te de modul în care sunt lucrurile. Când îţi dai seama că nu îți lipseşte nimic, întreaga lume îți aparţine!” (Lao Tse)

Astăzi a fost una dintre zilele acelea când, ca să zic așa, am cam „tândălit-o” (am fost o „tândală”, cuvințel care-i un derivat regresiv din verbul „a tândăli”, ce se trage, la rândul lui, culmea, din germanul tändelen „a glumi”). Și asta pentru că sunt cam obosită, plus că, din cauze pe care chiar nu mi le pot explica, nu am dormit azi-noapte decât vreo trei ore. Deci, mi-am zis că o să scriu repede cuvintele din dexonline și pe urmă mă duc să mai beau o cafea. Ei, de aici a început distracția, căci am primit un cuvânt aleatoriu care arată așa:

+quiche lorraine (fr.) [pron. kișloren] s.f., pl. quiches lorraine. Sursa: DOOM 3 (2021).

💫 Zău? Asta-i tot? Să ne reamintim deci că această quiche Lorraine este, de fapt, o tartă sărată clasică, „originară din Franța, ce combină un aluat fraged cu o umplutură cremoasă de smântână, ouă, brânză și bacon” (adicătelea slăninuță, ce atâtea fițe!). Gândurile mele nu s-au arătat prea încântate și mi-au dat o replică graseiată: „Et alors? Passons!”

💭 Am căutat alt cuvânt aleatoriu și am dat de „izbă”, cuvânt care, nu știu de ce (ba știu, dar vă las și pe domniile voastre să ghiciți) m-a dus cu gândul la „izbeliște”.

IZBĂ, izbe, s.f. Căsuță din bârne, specifică unor sate rusești. Din rus. izba. Sursa: DEX '09.

IZBELIȘTE s. f. (Pop.; în expr.) (A lăsa) de izbeliște = (a lăsa) la voia întâmplării, părăsit de toți, fără supraveghere. Izbi + suf. -eliște. (...) Pl: izbeliști / E: izbeală + -eliște] 1. Loc expus vântului, intemperiilor. 2. Loc pustiu. 3. Loc părăsit. 4. (Fig) Situație primejdioasă. 5. (Îla) De izbeliște ~ Fără niciun rost. 7. (Înv; d. copii; îal) Nelegitim. 8. (Pop; d. animale; îal) Fără stăpân. 9. (Reg; d. fete; îal) Desfrânată.

💭 Cuvântul zilei:

(A) RĂTĂCI, rătăcesc, vb. IV. 1. Refl. A greși drumul, direcția, a nu mai ști unde se află. ♦ A se pierde de cineva; a se răzleți. ♦ Intranz. A umbla de ici-colo căutând drumul, încercând să iasă la liman, să se orienteze, să ajungă la țintă. 2. Intranz. A pribegi, a hoinări, a colinda. ♦ Refl. A se așeza într-un loc străin; a se aciua, a se pripăși. 3. Tranz. A nu mai ști unde a fost pus sau unde se găsește cineva sau ceva; a pierde. ♦ Refl. A ajunge, a se afla într-un loc unde nu se aștepta nimeni să se afle. Lat. *erraticire (= *erraticare < erraticus).
Cheia alegerii: Pe 10 iulie 1871 s-a născut Marcel Proust. Romanul său „În căutarea timpului pierdut” este cel mai lung roman din literatura franceză și unul dintre cele mai frumoase din literatura universală.

💫 💭 💣 Și, la final, un fel de bonus (glumesc, e un fragmențel dintr-o postare din iulie 2019, numită RAZNA PRINTRE „GÂNDURI”, un memento doar pentru mine că, iată, în cei șase ani care au trecut, nu prea s-au schimbat multe, sunt tot un fel de inorog fără Inspirație, fără încredere în sine, dar răbdător și perseverent...

Am pus ghilimele cuvântului-laitmotiv al blogului meu, pentru că astăzi nu pot „prinde” niciun gând mai acătării, în sensul de a merita să fie trecut „pe curat”. Unele dintre gânduri sunt chiar interesante sau haioase, dar se perindă cu o așa viteză prin mintea mea, încât nu reușesc să le opresc la timp pentru a le scrie aici, cu scopul de a le împărtăși și cu domniile voastre. Am pornit să scriu acum, așa, într-o doară, pentru că de câteva zile am pus pe ecranul laptopului o zicere care m-a amuzat când am găsit-o (undeva, pe Facebook), și anume: AM LUAT-O RAZNA, MĂ ÎNTORC MÂINE. Îmi vine să râd de câte ori deschid calculatorul (deși nu prea am mai avut timp de el decât „pe fugă”), ceea ce e „de bine”, căci în rest aș avea motive mai mult de plâns...

Gânduri între nagode și pagode

„Soarele nu știe cine are dreptate. Soarele nu știe cine a greșit. Soarele luminează fără scopul de a încălzi pe cineva anume. Cel care s-a găsit pe sine însuși e asemenea unui soare.” (Proverb japonez)

 

Astăzi de dimineață, cele două gânduri predominante ale zilei erau: să mă odihnesc cât pot eu de mult și să scriu pe Facebook cuvintele din dexonline.ro. Hm, în schimb am scris pe FB niște glume (în reluare), așa că, după ce m-am mai odihnit (destul de puțin), am venit la blog cu ce mi-a rămas: cuvintele din Dexonline. Doar ele. Însă cuvântul aleatoriu (care mi-a plăcut la nebunie) m-a dus cu gândul la un altul, de care nu îl „desparte” decât o literă, accentul și sensul. Și tot așa, toate s-au înlănțuit, și am mai „pus” de-o postare. Scurtă, dar cu câteva lucruri noi și destul de interesante... 

Cuvântul aleatoriu:

NAGODĂ, nagode, s.f. (Reg.) 1. Ființă sau lucru ciudat, bizar; minunăție, ciudățenie. 2. (La pl.) Credințe, convingeri superstițioase. Din ucr. nahoda „întâmplare”. 

Cuvântul-surpriză: 

PAGODĂ, pagode, s.f. Templu budist sau brahman la unele popoare din Orient, în formă de turn piramidal, compus din mai multe etaje suprapuse, care se retrag succesiv și ale căror streșini sunt întoarse în sus. Din fr. pagode.
Sursa: DEX '09 (2009). 

Cuvântul zilei:

(A) ÎNLĂNȚUI, înlănțui, vb. IV. Tranz. 1. A pune, a lega în lanțuri; a încătușa. 2. A cuprinde pe cineva (cu brațele). 3. Fig. A captiva, a subjuga, a încânta, a fermeca. 4. A așeza în rând, a lega unul de altul, a coordona, a împreuna (în mod logic). ♦ Refl. A urma unul după altul (în șir neîntrerupt). [Prez. ind. și: înlănțuiesc] În + lanț + suf. -ui (după fr. enchaîner). Cheia alegerii: S-a născut, în anul 1958, actorul american Kevin Bacon. Cariera sa prolifică într-o varietate de genuri cinematografice a dus la apariția unui joc numit Șase grade de Kevin Bacon (în engleză Six degrees of Kevin Bacon). Potrivit ipotezei de la care pornește jocul, Bacon ar putea fi înrudit din punct de vedere cinematografic cu orice actor din lume, prin intermediul unui lanț ce include cel mult șase filme.

Pagoda celor cinci povești 

Kōfuku-ji (興福寺 kōfuku-ji) este unul dintre cele mai vechi temple budiste din Japonia, situat din orașul Nara, vechea capitală a țării. (...) În incinta mănăstirii sale, Kōfuku-ji cuprindea numeroase altare, pagode și biblioteci. Era unul dintre cele mai mari temple din Japonia medievală și avea propria sa armată de călugări războinici (sōhei). Din cauza bogăției și influenței sale, Kōfuku-ji a intrat în conflict cu alte mari temple existente în Japonia în aceea perioadă. (...) Kōfuku-ji este unul dintre cele mai vechi temple budiste din Japonia și îi este dedicat lui Buddha Shakyamuni (Shaka Nyorai). Arhitectura sa este una inspirată după cea a templelor chineze specifice dinastiei Tang. În prezent, complexul său monahal cuprinde numeroase clădiri cele mai importante fiind: sala de aur de răsărit (Tōkon-dō), sala de nord (Hoku'en-dō), sala de sud (Nan'en-dō), pagoda cu cinci etaje (Gojū-no-tō) și pagoda cu trei etaje (Sanjū-no-tō). De asemenea mai există și alte clădiri cum ar fi băi, biblioteci, săli de mese etc. Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/K%C5%8Dfuku-ji

Bancul zilei:

Dumnezeu îi spune lui Adam: „Adame, vreau să faci ceva pentru mine”.

Adam îi răspunde: „Cu mare drag, Doamne, ce vrei să fac?”

Dumnezeu îi zice: „Coboară în vale”.

Adam răspunde cu o întrebare: „Ce e aia o Vale?”

Dumnezeu îi explică și continuă: „Treci râul…”

Adam întreabă: „Ce e un Râu?”

Dumnezeu îi explică, apoi îi spune: „Urci dealul…”

Adam spune: „Ce e ăla un Deal?”

Răbdător, Dumnezeu îi explică lui Adam ce este un deal, apoi îi spune: „De partea cealaltă a dealului vei găsi peștera”.

Prompt, Adam întreabă: „Ce e aia o Peșteră?”

După ce îi explică și asta, Dumnezeu îi spune: „În peșteră vei găsi Femeia”.

Iar Adam întreabă „Ce e Femeia?”

Dumnezeu îi explică și acest lucru, apoi îi spune: „Vreau să vă reproduceți”.

Adam întreabă: „Și, cum facem asta?”

Exasperat, Dumnezeu îi explică și acest lucru, ca de fiecare dată. Așa că Adam pleacă, coboară în Vale, trece Râul, urcă Dealul și intră în Peșteră, unde găsește Femeia. În nici zece minute este înapoi. Dumnezeu, cu răbdarea la limită, îl întreabă: „Ce mai e acum? De ce-ai venit așa repede înapoi?!”

La care Adam îi răspunde din nou cu o întrebare: „Ce e aia Migrenă?”

Un emoticon pentru gândurile mele

 

 

Deci, astăzi am terminat cam 80% din ce-mi propusesem să fac în săptămâna asta care, iată, s-a sfârșit. Sunt cam obosită, dar nu-mi pasă. Și nu, nu sunt chiar așa de zâmbitoare ca emoticonul (sau emoji, cum vreți) de mai sus, dar în interiorul meu surâd destul de calmă și mulțumită. Știu că n-o să mă țină mult STAREA asta, de aceea am și vrut să o „imortalizez” aici. Bun, acum că am imortalizat-o, am să caut un citat și câteva glume și o să mă retrag în plină glorie...

()()() 

„Orice nătărău poate critica, condamna și se poate plânge, iar cei mai mulți nătărăi chiar asta fac.” (Benjamin Franklin) 

()()()

Un bărbat cu o figură tristă intră într-un bar și cere o bere. Barmanul îl întreabă:

- Ce e cu fața asta lungă?

Bărbatul răspunde:

- Păi, m-am certat cu nevastă-mea și a zis că nu mai vorbește cu mine o lună!

- Și, care e problema?

- Ei bine, luna se termina în seara asta...

()()()

Un copil îl întreabă pe tatăl lui:

- Tati, ai avut vreodată experiențe paranormale?

- Da, când mi-a zis maică-ta odată că am dreptate...

()()()

Un tip, rătăcit prin deșert, ars de soare, însetat, obosit şi abia mai târându-se cu ultimele puteri, dă de celebra lampă cu duh. Freacă lampa și apare duhul lămpii, zicând:

- Acum, că m-ai eliberat, spune o dorință...

- Vreau acasăăăăă!

- Perfect. O să mergem acasă.

Şi duhul o ia înainte.

- Băi... eu vreau acasă repede!

- O.K., zice duhul, atunci hai să fugim!

Câteva gânduri căscând(e)

MOTTO: „Odihna nu este lenevie, iar să stai uneori întins pe iarbă, într-o zi de vară, ascultând murmurul apei sau privind norii plutind pe cer, nu este o pierdere de timp.” (John Lubbock)

    Deci, plecând de la motto, zic așa: eu am trecut astăzi, după vreo cinci-șase zile (cât a durat Acțiunea „Fefeleaga”, cum numesc eu căratul lemnelor de foc la adăpost), la oarece odihnă, dar în casă, pentru că afară nu prea se poate sta. E prea caaald! Nu aplic în totalitate expresia italiană „dolce far niente”, căci în afară de citit, dezlegat rebusuri și văzut filme, eu „produc”, dacă am idei, câte o scriere (zilnică?) pe acest blog. IA (Inteligența Artificială) îmi mai explică, încă o dată, ce este cu expresia asta. Știam, dar... Azi e Ziua Americii. Din cauza „situației” de acolo, singura sintagmă ce-mi vine în minte e aia dintr-un banc: „Ș-apăi?!” Urmează două glume, două cuvinte din dexonline.ro, și 22 de gânduri bune pentru domniile voastre...

@

„Dolce far niente” se traduce din italiană în română ca „plăcerea de a nu face nimic” sau „frumusețea de a nu face nimic”. Este o expresie care descrie starea de a te bucura de timpul liber, de relaxare, și de faptul că nu faci nimic productiv, fără a simți vinovăție.

&

Un ascultător întreabă la Radio Erevan:

- Se poate cumpăra, cu bani economisiți din pensie, o Volgă?
Radio Erevan răspunde:
- Se poate, dar ce faceți cu atâta apă?!
$$$
La un curs, profesorul a predat o lecție despre Statele Unite ale Americii unui grup de douăzeci de blonde. La final, a întrebat:
- Ia să vedem, cine-mi arată America pe hartă. Încearcă tu, Marcela!
Fata se ridică şi găseşte locaţia pe hartă.
- Foarte bine! spune profesorul. Acum, a doua întrebare: cine a descoperit America?
Nouăsprezece blonde se ridică brusc şi spun la unison:
- Marcela!

& Cuvântul aleatoriu (am vrut să-l folosesc în titlu, dar gândurile mele, printre căscaturi, au protestat viguros):

CĂSCĂUND, -Ă, căscăunzi, căscăunde, s.m. și f., adj. (Pop.) (Persoană) care își pierde vremea în zadar; (persoană) care dă dovadă de neglijență, de dezinteres; gură-cască, nătăfleț, zăpăcit. Lat. *cascabundus. Sinonime: boblete, hăbăuc, nătăfleț, nătărău, năuc, neghiob, prostănac, tândală, tont, zăpăcit, zevzec.

& Cuvântul zilei:

PLAGĂ, plăgi, s.f. 1. Leziune a țesuturilor corpului, provocată accidental (arsură, tăietură etc.) sau chirurgical; rană. 2. Situație nenorocită, pacoste, calamitate, nenorocire, flagel. Din lat. plaga. Cheia alegerii: Ziua Crucii Roșii Române.

Ambuteiajul gândurilor de azi...

MOTTO: „O conferinţă este o adunare de oameni importanţi, care singuri nu pot face nimic, dar împreună pot decide că nu se poate face nimic.” (Fred Allen)

SUMAR: în afară de poză și de citat, va mai fi cuvântul din titlu (care reflectă situația în care sunt gândurile mele azi), un fragment dintr-o postare a mea, scrisă în vara anului „douăzeci-douăzeci”, și câteva glume „proaspete”.

& 

AMBUTEIAJ, ambuteiaje, s.n. 1. Îmbuteliere. 2. Blocare într-un port sau într-un bazin a unor nave din cauza îngrămădirii lor într-un spațiu mic, a aglomerării, a dificultăților de manevrare provocate de aglomerare etc. ♦ Blocare a circulației rutiere, din cauza îngrămădirii (în dezordine) a unor vehicule. [Pr.: am-bu-te-iaj] Din fr. embouteillage. Sursa: DEX '09 (2009).

&

„STAREA mea, de muuuuulte zile, se menține în tonuri de gri. Eu, sigur, fac eforturi spre a ieși din această „stare” cenușie, mai citesc câte ceva, mai ascult vreo melodie, mai grădinăresc (dar toate astea le fac cam în grabă și cu timpul limitat, pentru că am niște „altele” mai presante de făcut). La toate încercările mele, „starea” îmi răspunde, invariabil: „Nțțț”. Deci nu-i legată dispoziția mea nici de vremea bramburită, nici de lipsa banilor, nici de bârfele din jurul meu, nici de singurătate, nici chiar de amenințarea „îngrozitoare” a îmbolnăvirii cu Covid-19 (sau, cum îl „alint” eu - v-am zis deja - „scârba aia mică de virus”). Bine, hai, gata, știu că fiecare are necazurile lui și că nu e deloc dispus să se mai „încarce” și cu ale altuia, de aceea, după ce voi mai ofta încă o dată privind la răsăritul de soare pe un fundal de cer gri, voi „țopăi” grațios spre subiectul care m-a făcut să vin aici, la blog. Mi-am amintit, destul de nostalgică după vremurile acelea duse, de niște prieteni cu care vedeam, seară de seară, filme „la video”. În timpul filmelor, ne serveam unii altora o replică haioasă dintr-un banc: „Sunt ăia răi, mamaie”. Nu mai știu bancul, parcă-parcă era cu o bunică cinefilă, care vedea filme cu nepoții ei, mai adormea, și apoi se trezea și întreba: „Cine-s ăștia?” Ei bine, fiind eu o mare și asiduă cititoare, dar văzând și o groază de filme, de-a lungul timpului, mi-am dat seama că în ficțiuni, uneori, iar în povești de cele mai multe ori, în lupta dintre Bine și Rău, învingea Binele. Ei, azi privesc cu groază în jurul meu și văd că Binele (ca și Adevărul, Valorile, Cinstea, Onestitatea) sunt considerate „bolnave” și închise undeva, să nu le mai vedem. Și nu mă refer numai la „scena politică” (cum apare în presă în mod curent, deși eu i-aș zice cloacă sau troacă), ci la noi, în general. La viața pe care o ducem. Și la faptul că replica aia din banc e din ce în ce mai reală și actuală. Mda, acum e momentul să caut niște bancuri...”

&

Un cuplu intră într-un restaurant. La una din mese, femeia își vede fostul soț și zice:

- Hm, de șapte ani, de când ne-am despărțit, bea într-una!

- Asta-i o mare prostie, spune actualul soț. E imposibil! Nimeni nu sărbătorește atâția ani!

*

– Tati, ce este un poligraf?

– Puiuț, poligraful este un detector de minciuni.

– Cum adică?

– Adică, e un aparat și, dacă tu spui o minciună, el știe că ai mințit.

– Ahaaa, la fel ca mama!

*

Ieri, am parcat maşina grăbit şi am dat o fugă să-mi cumpăr ţigări şi bere de la magazinul din colţ. Când am ieşit (după doar cinci minute) deja era afară un poliţist care scria de zor o amendă. M-am dus la el şi i-am spus: „Poate mă mai slăbeşti un pic”, la care el a continuat să scrie amenda fără să se uite la mine. Atunci l-am făcut „fascist“. De data asta s-a oprit, s-a uitat la mine, şi a început să scrie o altă amendă - pentru cauciucuri uzate. Aşa că eu l-am poreclit „curcan tâmpit“, iar el a început să scrie o a treia amendă, pe lângă cele două deja agăţate în parbriz. Chestia asta a cam durat vreo cinsprezece minute. Cu cât îl jigneam mai tare, cu atât se grăbea la scris amenzi. Până am obosit eu şi am hotărât să cedez. Aşa că am plecat pe jos, am dat colţul şi m-am urcat în maşina mea.