Câteva gânduri cocoțate-n livan

TĂMÂIE. s.f. (Pl: tămâi / Etim.: ns cf gr Θυμίαμα) 1. Substanță rășinoasă mirositoare care se obține din scoarța livanului și care, în contact cu aerul, se solidifică sub forma unor boabe neregulate, de culoare gălbuie sau roșiatică și care, prin ardere, produc un fum cu miros puternic, plăcut aromat, fiind întrebuințată în practicile religioase Si: (înv) oliban. 2. (Popular și familiar; în expresie) A fugi (sau a se feri) de ceva sau de cineva ca dracul de tămâie - A se feri cu cea mai mare grijă de ceva sau de cineva, pentru a evita situații neplăcute, penibile. 3. (Reg; îe) A umbla cu tămâie pe lângă cineva - A linguși. 4. (Reg; îe) A arde dracului tămâie - A linguși pe un om rău. 5. (Reg; îe) A da dracului ~ A munci în zadar. 6. (Reg; îc) Tămâia-dracului - Tutun (Nicotiana tabacum). 7. (Reg; îs) Tămâia calului - Piele îngroșată pe care o au caii sub genunchiul piciorului dinapoi și deasupra genunchiului celui dinainte. 8. (Reg) Rășină de brad. 9. (Îvp) Arbore care produce tămâie. Si: livan (Boswellia serrata). 10. (Bot; îvp) Arborele-vieții (Thuja occidentalis). 11. (Bot; îvp) Arborele-vieții (Thuja orientalis). 12. (Îvr; fig) Lingușire. 13. (Pfm; îe) A fi tămâie - A nu avea nici un ban. (A nu ști nimic). 14. (Pfm; îe) A fi neam de tămâie - A fi ignorant. 1. ( în Muntenia; cu rol de propoziție eliptică) Nimic.

!!! Acesta a fost cuvântul aleatoriu de azi. A trebuit să caut, bineînțeles, ceva despre termenul următor, căci eu credeam că tămâia se obține din ceva numit arborele de tămâie...

LIVÁN (< sl., gr.) s.m. Denumire a unor arbuști exotici din Somalia (Boswellia carteri), India (Bengal) (Boswellia serrata), Ethiopia (Boswellia papirifera), de circa 3-6 m înălțime, cu frunze alterne imparipenat-compuse, cu flori alburii, dispuse în raceme simple și fructul drupă. Din scoarța lor se extrage tămâia. Sursa: DE (1993-2009).

!!! Poezia de azi:

„Sfântul Câmpu-Lung Muscel
stă-n triunghiul isoscel
al treimii nelegate:
om, cetate, libertate.
Inima aici mi-aş pune-o
soră Iarbă, frate Pruneo,
şi și sufletul acel
de câmp lung cu muşchi pe el.
Ah, aici la vadul unde
naște omul-om, oriunde
şi e iarna, primăvară
şi mi-e luna nouă, vară
şi luceafărul mi-e văr,
şi tristețea adevăr...
Sfântul Câmpu-Lung Muscel
e triunghiul isoscel
Basarabilor cei lungi
cu ochi negri şi cu pungi
şi-al haiducului Muscel
Radu, Radu-lu Anghel
pe care-l despuşc acum
de argintul lunii, brun.”

(Nichita Stănescu, „Odă la vadul națiunii noastre” - poezie scrisă pe 3 decembrie 1974, „acasă la Tom”, adică în casa lui Gheorghe Tomozei, de la Câmpulung)

!!! Citatul de azi:

„Nimeni nu are dreptul să aducă ploaia asupra visurilor tale.” (Marian Wright Edelman)

!!! Glumele de azi:

El: Ce preferi: roșu sau alb?
Ea: Măi, omule, dar nu mai da banii pe trandafiri! Mai bine iei două beri și le bem împreună...
El: Unde ai fost toată viața mea?
***
Un tip către iubita lui:
– Iubi, te-am înșelat cu altă femeie…
– Poți să repeți?

– Sigur, mă întâlnesc cu ea și mâine seară.

***

Psihologul:
– Înainte de culcare, vă recomand să vă lăsați problemele la ușă...
Pacientul:
– Chiar credeți că soția mea va dori să doarmă pe preș?
***
- Bade, ce-ți mai fac copiii?
- D'apăi, unu-i însurat...
- Și celalalt?
- No, celălalt îi bine!