Gânduri despre drujbe și slujbe

MOTTO: „Un prieten este o persoană cu care pot fi sincer. În fața lui pot gândi cu voce tare.” (Ralph Waldo Emerson)

     În general, în diminețile când nu am absolut nicio idee, dar țin morțiș să scriu ceva pe blog, mă uit pe notițele fugare unde-mi trec repede gândurile și mai fugare, ce dispar, de obicei, ca măgarul în ceață. Zic „în diminețile” pentru că atunci am chef de scris, pe urmă neuronii mei obosesc și nu mai emit decât platitudini. Am găsit undeva trecută expresia „drujba-i drujbă, slujba-i slujbă”, pe care n-o mai întâlnisem demult. Sensul ei e clar, deși în zilele noastre, trebuie s-o recunoaștem, nu prea se mai aplică. Deci:

Drujbă, drujbe s. f. mașină-unealtă având un lanț prevăzut cu dinți tăietori, acționată de un motor și folosită în special pentru tăierea lemnului. – Din n. pr. (rus.) Дружба (Drujba „Prietenie” – marcă comercială). Sursa: dexonline.

    Apoi, la cuvintele de azi, am dat peste:

Zavaidoc sn [At: SCRIBAN, D. / V: zaba~ / Pl: ~oace/ E: nct] (Reg; mpl) 1. Năbădăi (1). 2. (Îe) A băga în ~oace A înfiora. 3. Pumni. Sursa: MDA2 (2010).

    Firesc (sau nu?), m-am dus cu gândul la cântărețul Zavaidoc, despre care Wikipedia spune așa:

„Zavaidoc (pseudonimul lui Marin Gheorghe Teodorescu, n. 8 martie 1896, Pitești - d. 13 ianuarie 1945, București) a fost un cântăreț român de muzică populară românească și de romanțe din perioada interbelică. S-a născut la data de 8 martie 1896 în Pitești, județul Argeș, fiind al doilea copil al Constanței și al violonistului-țimbalist (adicătelea țambalagiu, nota mea) Tănase Theodorescu.Primele îndrumări muzicale le primește de la tatăl său, care-i cumpără o chitară. La vârsta de 13 ani tatăl său moare, astfel începe să cânte într-o mică formație cu frații săi, denumită Frații Teodorescu: Vasile - vioară, Zoe - armonică, Marin - chitară și voce. În data de 3 octombrie 1916 este luat în armată și participă la Primul Război Mondial făcând parte din echipele artistice ale armatei care au susținut concerte și spectacole prin spitale. În această perioadă are ocazia să cânte răniților pe linia frontului din Moldova și să evolueze alături de cântăreața Elena Zamora, taraful lui Fănică Luca și de compozitorul George Enescu.”

    Și, la final, câteva glume (destul de vechi):

Un doctor avertizează un cuplu, în urma unei operaţii uşoare pe care i-a făcut-o soţiei:
- E nevoie de șapte zile pentru însănătoșire, așadar nu faceți dragoste timp de o săptămână.
- Ai auzit? îşi întreabă soţia, soţul.
- Păi, eu am auzit, dar se referea la tine!

%%%

Astăzi i-am adus soţiei mele flori. Acum, când stau cu ele în faţa uşii, nu îmi mai amintesc de ce le-am luat: s-a purtat ea bine sau m-am purtat eu rău?

%%%

Soţul, soţia şi o tânără urcă împreună cu ascensorul. Deodată, tânăra se întoarce şi îi trage o palmă bărbatui, țipînd la el:
- Cum, nu ţi-e ruşine, în faţa soţiei!? 

Ascensorul se opreşte, tânăra iese furioasă. Soţul se întoarce către soţie: 

 - Iubito, îţi jur… 

 - Bine, bine, calmează-te, eu am pișcat-o…

Oarece ganduri despre scuze...

   
MOTTO:
„Și-acum că stratul este suficient de-nalt,
că nepătrunsul iernii dublează nepătrunsu-mi,
pot spune că eu însumi aveam ceva de-ascuns,
pot spune că ninsoarea mi-ajută mie însumi.”

(Adrian Păunescu, „E ceva ascuns”)


    Trezindu-mă și azi dis-de-dimineață (zău, m-am uimit și pe mine, mi-am uimit cafeaua matinală și, mai ales, am luat-o prin surprindere pe mâța ce mă aștepta afară, la geam), am avut intenția, după „rutina” de fiecare zi, să scriu aici, pe blog, câteva scuze (adică, mai multe, nu câteva) pentru cei câțiva cititori fideli, adică și pentru că, uneori, cam bat câmpii, dar mai cu seamă pentru că am descoperit, în unele postări, greșeli. Deh, asta e, mă cam grăbesc. Însă, deschizând ușa și geamul pentru aerisirea de dimineață, am văzut că afară ninge. Brusc, mi-am amintit că aveam ceva „urgent” de făcut (cumpărături, comisioane, vizite), m-am îmbrăcat rapid și am ieșit din casă. M-am întors de vreo jumătate de ceas și încă sunt sub impresia de neexprimat în cuvinte a plimbării printre fulgii de nea. Acum fulgii nu mai sunt așa mari, s-a mai încălzit, iar ninsoarea dă să se transforme în lapoviță și, inevitabil, în ploaie. Da, dar eu am „prins” momentul...

     Bun, și-acum, câteva glumițe (deși mie nu prea îmi vor folosi la nimic, căci nu prea îmi vine acum să zâmbesc, dar mă gândesc la domniile voastre, că poate vreți un pic de „tratament” pentru descrețirea frunții):

Un grup de marinari pe un vapor. Începe o furtună strașnică. Unul strigă:
– Bă Vasile, zi-i lu’ ăla de pe catarg să dea jos parâmele.
– Băi, tu de acolo! Dă jos parâmele!
Nimic. Omul nu face nicio mișcare.
– Bă, tu n-auzi, dă jos parâmele!
– Mă Vasile, ăla nu te-nțelege, că-i englez, vorbește-i în engleză!
– A, aha! Hey! Do you speak English?
– Yeah!
– Atunci dă, bă, jos parâmele ălea!

%%%

O blondă supraponderală se prezintă la nutriționist, care îi spune:
– Am să vă propun următoarea dietă: două zile mâncați normal, a treia o săriți. Ne vedem peste două săptămâni. Vine blonda după două săptămâni, schimbată radical, slăbise cu mult peste așteptările nutriționistului.
– Uaaaaau, să nu vă mai recunosc, văd că dieta noastră dă roade! Mi-ați respectat instrucțiunile?
– Cu strictețe! Deși, după a treia zi, am crezut că pic din picioare și mor!
– De foame?
– Nu, de la sărit!

Mistere printre gânduri

    

MOTTO: „Adevăratul mister al lumii este vizibilul, nu invizibilul.” (Oscar Wilde)

    Da, câteodată mă surprind pe mine însămi cu titlurile astea „țipătoare”, de obicei  practicate de tabloide, dar asta e, eu rămân surprinsă, iar titlul își vede de drum. În afară de dispariția deloc misterioasă a Inspirației mele, azi nu prea am șanse să dezleg vreun mister. S-o luăm pe rând. Întâi, cuvintele din dexonline.ro:

Cuvântul aleatoriu: Braișvánț sn [At: DEX2 / Pl: ? / E: ger Breitschwanz] Blană mătăsoasă de calitate superioară obținută prin sacrificarea mielului înainte de naștere. Sursa: MDA2 (2010).

 

Cuvântul lunii: MONOLÍT, -Ă, monoliți, -te, adj. Care este constituit dintr-o singură bucată, dintr-un singur bloc (1). ♦ Fig. Bine închegat, sudat; unitar, omogen; trainic, monolitic. ♦ (Substantivat, n.) Monument construit dintr-un singur bloc de piatră. – Din fr. monolithe. Sursa: DEX '09 (2009). Cheia alegerii: Cel mai căutat termen al lunii.

 

    Paranteză: ei, dacă tot este cel mai căutat cuvânt, am vrut să aflu și eu câte ceva despre monoliți. Vă îndemn să citiți un articol (editor, Ioana Coman), apărut în 13 decembrie 2020 pe https://www.digi24.ro/, în care ni se arată și o hartă a tuturor monoliților misterioși găsiți pe tot globul (și la noi, bineînțeles). Iată în fragment din acest articol:
„Așa cum era de așteptat, misterul monoliților cere o explicație. S-au vehiculat tot felul de ipoteze, de la cea că ar fi mâna celebrului street-artist Banksy, până la intervenția unei civilizații extraterestre. Un articol publicat în The Guardian susține însă că, de fapt, asistăm la o farsă planetară. „Cu siguranță, (monoliții - n.r.) sunt o diversiune globală la finele unui an mizerabil. Dar, ca și cu aparițiile lui Banksy, toți suntem parte a glumei. Există chiar speculații că Banksy se află în spatele monoliților”, scrie autorul articolului. Ar fi chiar ironic ca aceste structuri să fie opera unei inteligențe extraterestre, care încearcă să stabilească un contact cu noi, iar noi suntem atât de sătui de scenarii și de clișee SF, încât să privim situația ca pe o punere în scenă”.

Cuvântul zilei: BRIZÁNT, -Ă, brizanți, -te, adj., s. m. 1. Adj. (Despre explozive) A cărui combustie este atât de rapidă, încât suflul gazelor produse poate distruge corpurile înconjurătoare; (despre bombe) care conține un astfel de exploziv. 2. S. m. Val care se sparge cu putere, producând spumă și care semnalează adâncimea redusă a apei sau prezența unui banc de nisip ori de pietriș. – Din fr. brisant. Sursa: DEX '09 (2009). Cheia alegerii: S-a născut, în 1971, actorul american Jeremy Renner. A câștigat premiul Oscar pentru cel mai bun actor pentru filmul „Misiuni periculoase”, în care Renner joacă rolul unui genist specialist în dezamorsarea explozivelor.

GÂNDURI ZGRIBULITE

 

MOTTO:

„În mohorâtul ianuarie,

o zi de primăvară:

Boboteaza.”

(Gavriil Stiharul, „Poeme creștine”)

    Probabil enervat de cele zece grade Celsius care se zbenguiau ieri pe-afară, fiorosul „Ger al Bobotezei” ne-a întâmpinat astăzi dimineață cu trei grade (însă cu minus!), așa, ca să ne-aducă aminte că n-a pierit de tot. Iată ce se spune despre el:

    „Sintagma „Gerul Bobotezei” îşi are rădăcinile încă înainte de 1924, când a fost introdus de către Biserica Ortodoxă Română calendarul Gregorian, suprimându-se, astfel, 13 zile din calendar. În această situaţie, dacă înainte de acest an, Boboteaza se sărbătorea în 19 ianuarie, după 1924 s-a decalat mai devreme, pe 6 ianuarie. Potrivit profesorului universitar Ion Cuceu, directorul Arhivei de Folclor a Academiei Române, aceasta ar putea fi una din explicaţiile pentru care şi-a pierdut din semnificaţie. „Sărbătoarea cădea în cea mai friguroasă perioadă din an, la mijlocul lunii ianuarie, când iarna era instalată în toate drepturile ei”, spune profesorul. Multă vreme, ţăranii transilvăneni au continuat să aprecieze aceste date după vechiul calendar. Aşa se face că şi astăzi, o serie de obiceiuri sunt legate de ţărani de o dată calendaristică după calendarul Iulian, şi nu cel Gregorian. (Sursa: /adevarul.ro/locale/cluj-napoca/)

     Așa că mâine, după Bobotează, noi sărbătorim Sfântul Ion, iar după vechiul calendar, e Crăciunul. Se pare că de Anul Nou (pe vechi) va fi chiar și un pic de zăpadă, deci eu m-am hotărât să îl mai serbez o dată. Azi o să merg să iau de la biserică Agheasma Mare și o să aud iarăși cuvintele din slujba de sfințire a apei, care o să-mi aducă speranță și liniște în suflet: „Şi-i dă ei harul izbăvirii şi binecuvântarea Iordanului. Fă-o pe dânsa izvor de nestricăciune, dar de sfinţenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli, diavolilor pieire, îndepărtare a puterilor celor potrivnice, plină de putere îngerească. Ca toţi cei ce se vor stropi şi vor gusta dintr-însa să o aibă spre curăţirea sufletelor şi a trupurilor, spre vindecarea patimilor, spre sfinţirea caselor şi spre tot folosul de trebuinţă”.

Sintagma „Gerul Bobotezei” îşi are rădăcinile încă înainte de 1924, când a fost introdus de către Biserica Ortodoxă Română calendarul Gregorian, suprimându-se, astfel, 13 zile din calendar. În această situaţie, dacă înainte de acest an, Boboteaza se sărbătorea în 19 ianuarie, după 1924 s-a decalat mai devreme, pe 6 ianuarie. Potrivit profesorului universitar Ion Cuceu, directorul Arhivei de Folclor a Academiei Române, aceasta ar putea fi una din explicaţiile pentru care şi-a pierdut din semnificaţie. „Sărbătoarea cădea în cea mai friguroasă perioadă din an, la mijlocul lunii ianuarie, când iarna era instalată în toate drepturile ei”, spune profesorul. Multă vreme, ţăranii transilvăneni au continuat să aprecieze aceste date după vechiul calendar. Aşa se face că şi astăzi, o serie de obiceiuri sunt legate de ţărani de o dată calendaristică după calendarul Iulian, şi nu cel Gregorian.

Citeste mai mult: /adevarul.ro/locale/cluj-napoca/adevarul-despre-gerul-bobotezei-1_50ae882c7c42d5a6639d9eb7/index.html

Gânduri solubile în apă...

   

MOTTO: „Din civilizație iei cât vrei. Din cultură iei cât poți.” (Constantin Noica, „Jurnal de idei”)

   💧💧💧 Începutul lui ianuarie e ploios, pe alocuri sunt inundații în țară (nu și la Domnești, slavă Domnului, poate doar prin gălețile puse de mine prin pod), ploaia asta mă deprimă îngrozitor, dar încerc să mă conving că nu-mi pasă, căci „să sperăm, Lavinia, că totul va fi bine”. Mai zilele trecute, am văzut un titlu (nu mai știu dacă de carte sau de blog) care suna cam așa: „365 de gânduri de pace pentru fiecare zi”. Doamne sfinte, oare de unde o fi luând autorul (sau autoarea) atâtea gânduri? Ei, înainte să mă complexez de tot, o să caut o știre care să-mi sară literalmente în ochi și apoi o să-mi spun câteva versuri. Poate și o glumă, două. O să-mi îngân singură și un cântecel, dar asta rămâne doar între mine și mine...

TITLU: De ce în România nu s-a vaccinat primul Iohannis sau alt demnitar? Expert în politici de sănătate publică: Pentru că suntem cârcotași 

Fragment din articol, citat din spusele Ioanei Stăncel,  doamna care se pare că e expert în politici de sănătate publică:

„Pentru că noi suntem un pic mai cârcotași. Dacă s-ar fi vaccinat, am fi spus că au trecut înaintea listei deja făcute și înaintea priorităților deja stabilite. Pentru că nu s-a explicat de la început că pentru acești lideri, care conduc țara, care ne asigură siguranța națională, vaccinarea este o problemă de securitate națională. Acești lideri ar fi trebuit să facă parte din primele cohorte vaccinabile, nu numai prin puterea exemplului, ci și pentru starea dânșilor de sănătate, în așa fel încât, dacă avem o altă urgență suprapusă peste această pandemie, dânșii să poată guverna țara, să ne poată asigura traversarea unei alte crize.” SURSA: digi24.ro.

POEZIA:

„Ce zgomot făceau pasărea şi ploaia!

În geam, în mâini, cerul mare spărgea!

Am supt covorul, rufele şi ce mai rămânea –

Noi amândoi umpleam toată odaia.

Noi amândoi. Era vânt. Nu era.

(Cine ţine minte? Cine vrea să mintă?)

Strâns ne-am ţinut ca un om în oglindă,

Unul în abruptul frig al altuia.

Mai plouă şi acum – auzi? – în grup de munți.

(Brazi de apă neagră, coifuri de burgunzi)

Pasărea asurzitoare, ciocul de tablă

Crestează pe stâncă fosila ei slabă.

Unde suntem acum? În gaura frunții?

Fără noi doi, înnebunesc munții!”

(Nina Cassian, „Muntele de dragoste”) 

 

P.S. Glumele, mâine. Tocmai mi-a venit în minte gândul că aș putea scrie și eu pe blogul meu în fiecare zi, dacă nu m-aș lungi atâta la vorbe și explicații. O să încerc.

Gânduri despre „amânări” și buici

     Motto: „Muzica este o lege morală. Ea dă suflet universului, aripi gândirii, avânt închipuirii, farmec tinereții, viața și veselie tuturor lucrurilor. Ea este esența ordinii, înălțând sufletul către tot ce este bun, drept și frumos.” (Platon)

   
     Ce vă tot spuneam eu (cam des în ultima vreme) despre cât am devenit de uitucă în ultimii ani?! Ultimii cam mulți ani, aș zice. Ei bine, de câteva zile îmi tot las singură bilețele și fac adnotări pe agendă sau în telefon, cu textul: „Vezi, nu uita, Lavinia, să te uiți la Concertul de Anul Nou, de la Viena. E la TVR1, la 12 și 15!” Păi, da, cum ați ghicit deja, ieri am uitat. Astăzi, mi-am făcut singură morală și m-am tras de urechi, apoi m-am dus înspre YouTube și am urmărit un minunat concert, dirijat anul acesta de italianul Riccardo Muti. Văzând sala aceea magnifică, decorată ca de obicei, dar goală, fără spectatori, ascultându-i pe muzicieni și, mai ales, după „Marșul lui Radetzky” de Johann Strauss, cu care se încheie mereu acest concert, auzind sutele de mesaje de pe telefoane, din toată lumea, și în care oamenii se înregistraseră aplaudând, am plâns ca un copil, minute în șir. Mi-a făcut bine la suflet și mi-am amintit, surâzând nostalgic printre lacrimi, de ceea ce-mi povestea o colegă, ardeleancă din Oradea, despre tatăl ei, care, întorcându-se de la înmormântarea unei rude, i-a spus: „Ioi, Rodi, tare bine-am plâns!”  Legat de „Marșul lui Radetztky”, acesta este și titlul unei cărți de Joseph Roth (carte despre care îmi amintesc doar că mi-a plăcut, restul... e uitare). Iată câteva cuvinte despre cartea aceasta: „Marșul lui Radetzky înfățișează dezintegrarea Imperiului Austro-Ungar prin intermediul cronicii familiei aristocrate von Trotta, de-a lungul a trei generații. Joseph Trotta, țăran sloven, a devenit întâmplător erou național, salvându-i viața împăratului Franz Joseph pe front. Fiul său, Franz, a devenit înalt demnitar, iar nepotul, Carl Joseph, s-a simțit obligat de legenda familiei să se alăture cavaleriei. Toți trei sunt însă oameni mărginiți, iar ultima generație nu reușește să supraviețuiască prăbușirii imperiului.” Sursa:https://books.google.ro/

   Titlul de azi se referă la amânarea plânsului meu, poate nu întâmplătoare, de ieri pe astăzi, și de asemenea, la CUVÂNTUL ALEATORIU:  Búică, buici, s.f. – (reg.) 1. Veston. 2. Orice haină din material mai gros (de regulă postav), scurtă până la brâu, care se ia peste cămașă /rochie. – Din magh. bujka (Scriban, MDA). Sursa: DRAM 2015 (2015).

CUVÂNTUL ZILEI este: MACROBÍE s. f. (Biol.) Longevitate. [Pr.: -bi-e] – Din fr. macrobie. Sursa: DEX '09 (2009).

Cheia alegerii: S-a născut, în 1903, japoneza Kane Tanaka, care, la 118 ani, este în prezent cea mai longevivă persoană în viață.

GÂNDURI DE ÎNCEPUT DE AN

  

MOTTO: 

„În fiecare Nou An, aveam înaintea noastră o nouă carte care conține 365 de pagini albe. Haideți să le umplem cu toate lucrurile uitate de anul trecut – cuvintele pe care nu le-am spus, dragostea pe care am uitat să o arătăm și binefacerea pe care am uitat să o oferim.” (Peggy Toney Horton) 

 

     Pentru că nici în anul ăsta care începe azi, nu prea mi-am putut aduna gândurile (care-mi zboară bezmetice prin cap, lovindu-se unele de altele), am apelat, mai întâi de toate, la un motto care spune cam ce aș vrea eu să spun, apoi la ceea ce mă amuză, de obicei (asta, după postările pe Facebook), adică la... horoscop. Am căutat apoi citate „pe tema dată” și, bineînțeles, cuvintele din dexonline.ro ce apar prima zi a lui 2021. Deci:

„Deși anul 2020 nu a fost la fel de bun pe cât ne așteptam să fie, anul 2021 aduce noroc în toate aspectele vieții și va vindeca cu siguranță rănile din anul anterior. Deși toate semnele zodiacale vor avea parte de noroc, Racii, Leii și Berbecii vor fi cei mai favorizați. (...) Balanță: O scurtă călătorie într-un loc îndepărtat în scopuri de divertisment ar putea fi pe agenda ta pentru începutul anului. Acest lucru ar putea provoca unele pierderi financiare, deoarece dorința de a călători este mai mare decât fondurile tale.”😉

     Dacă doriți să vă amuzați și domniile voastre, fiecare cu zodia lui, căutați aici: https://clair.ro/zodiile-care-au-noroc-la-inceput-de-an-2021/

    Neil Gaiman (a se vedea neapărat citatul de pe Facebook) a mai spus și că: „Unii cred că pot fi fericiți trăindu-și viața prin alte părți, dar repede își dau seama ca nu e așa. Oriunde te-ai duce, te duci și pe tine cu tine”. Foarte adevărat. 

    Cuvintele de azi (în afară de cel al lunii, care a rămas, cum e și firesc, tot DEMAGOGIE) sunt:

Cuvântul aleatoriu: Pancovă sf [At: KLEIN, D. 394 / V: pancof sn, pancoș smn, ~otă, pancov sn / Pl: ~ve / E: mg pánkó] (Acl; pop; mpl) 1. (Trs; Ban) Gogoașă. 2. (Trs; Ban) Minciunică. 3. (Trs; Ban) Uscățele. 4. (Reg) Clătită. 5. (Buc; Trs) Colțunași. 6. (Reg) Ouă ochiuri. 7. (Reg; îf pancoș) Omletă. Sursa: MDA2 (2010).

Cuvântul zilei: PURCÉS, purcesuri, s. n. (Înv. și pop.) Plecare, pornire (la drum). ♦ Începere, început. – V. purcede. Sursa: DEX '09 (2009). Cheia alegerii: Este început de an.

   Deci, să purcedem în a ne trăi viața în acest Nou An 2021, sperând să fie mai bun, mai fără „măști”, mai liniștit, mai cu sănătate, și cu liniște-n gânduri și în suflet. 

LA MULȚI ANI!