GÂNDURI ZGRIBULITE

 

MOTTO:

„În mohorâtul ianuarie,

o zi de primăvară:

Boboteaza.”

(Gavriil Stiharul, „Poeme creștine”)

    Probabil enervat de cele zece grade Celsius care se zbenguiau ieri pe-afară, fiorosul „Ger al Bobotezei” ne-a întâmpinat astăzi dimineață cu trei grade (însă cu minus!), așa, ca să ne-aducă aminte că n-a pierit de tot. Iată ce se spune despre el:

    „Sintagma „Gerul Bobotezei” îşi are rădăcinile încă înainte de 1924, când a fost introdus de către Biserica Ortodoxă Română calendarul Gregorian, suprimându-se, astfel, 13 zile din calendar. În această situaţie, dacă înainte de acest an, Boboteaza se sărbătorea în 19 ianuarie, după 1924 s-a decalat mai devreme, pe 6 ianuarie. Potrivit profesorului universitar Ion Cuceu, directorul Arhivei de Folclor a Academiei Române, aceasta ar putea fi una din explicaţiile pentru care şi-a pierdut din semnificaţie. „Sărbătoarea cădea în cea mai friguroasă perioadă din an, la mijlocul lunii ianuarie, când iarna era instalată în toate drepturile ei”, spune profesorul. Multă vreme, ţăranii transilvăneni au continuat să aprecieze aceste date după vechiul calendar. Aşa se face că şi astăzi, o serie de obiceiuri sunt legate de ţărani de o dată calendaristică după calendarul Iulian, şi nu cel Gregorian. (Sursa: /adevarul.ro/locale/cluj-napoca/)

     Așa că mâine, după Bobotează, noi sărbătorim Sfântul Ion, iar după vechiul calendar, e Crăciunul. Se pare că de Anul Nou (pe vechi) va fi chiar și un pic de zăpadă, deci eu m-am hotărât să îl mai serbez o dată. Azi o să merg să iau de la biserică Agheasma Mare și o să aud iarăși cuvintele din slujba de sfințire a apei, care o să-mi aducă speranță și liniște în suflet: „Şi-i dă ei harul izbăvirii şi binecuvântarea Iordanului. Fă-o pe dânsa izvor de nestricăciune, dar de sfinţenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli, diavolilor pieire, îndepărtare a puterilor celor potrivnice, plină de putere îngerească. Ca toţi cei ce se vor stropi şi vor gusta dintr-însa să o aibă spre curăţirea sufletelor şi a trupurilor, spre vindecarea patimilor, spre sfinţirea caselor şi spre tot folosul de trebuinţă”.

Sintagma „Gerul Bobotezei” îşi are rădăcinile încă înainte de 1924, când a fost introdus de către Biserica Ortodoxă Română calendarul Gregorian, suprimându-se, astfel, 13 zile din calendar. În această situaţie, dacă înainte de acest an, Boboteaza se sărbătorea în 19 ianuarie, după 1924 s-a decalat mai devreme, pe 6 ianuarie. Potrivit profesorului universitar Ion Cuceu, directorul Arhivei de Folclor a Academiei Române, aceasta ar putea fi una din explicaţiile pentru care şi-a pierdut din semnificaţie. „Sărbătoarea cădea în cea mai friguroasă perioadă din an, la mijlocul lunii ianuarie, când iarna era instalată în toate drepturile ei”, spune profesorul. Multă vreme, ţăranii transilvăneni au continuat să aprecieze aceste date după vechiul calendar. Aşa se face că şi astăzi, o serie de obiceiuri sunt legate de ţărani de o dată calendaristică după calendarul Iulian, şi nu cel Gregorian.

Citeste mai mult: /adevarul.ro/locale/cluj-napoca/adevarul-despre-gerul-bobotezei-1_50ae882c7c42d5a6639d9eb7/index.html