MOTTO: „Ferește-te de omul care nu vorbește și de câinele care nu latră.” (Proverb al indienilor cheyenne)
(...) Din foarte muuuulte cauze (obiective, subiective și, în fine, unele chiar banale și fără rost), nu am mai scris pe blog de vreo cinci zile. Mă rog, asta n-ar fi o „tragedie”, dar mi-am notat, în zilele astea cinci, cam ce-aș vrea să scriu aici. Și, desigur, am rătăcit hârtiuțele pe care am scris în fugă câteva idei și câteva cuvinte „insolite” găsite pe dexonline.ro sau întâlnite prin rebusuri. Mda! Ca prin minune, mi-a rămas, ascuns într-un ungher al minții, cuvântul următor:
EPÁCTĂ, epacte, s. f. Număr de zile care trebuie adăugat unui an lunar pentru a-l face să concorde cu anul solar. Din fr. épacte. Sursa: DEX '09 (2009).
&
(...) Am observat că, de obicei, vin la blogul meu și încep prin a „spune” că nu prea am subiecte „ca lumea” de scris, sau să mă vait că gândurile mele nu mă ajută, că vremea e așa și pe dincolo, că vremurile mă fac să-mi pierd și puținul curaj pe care-l mai am, că simțul umorului vrea cu tot dinadinsul să mă părăsească, că plouă prea mult, că „de ce nu ninge”, „de ce nu mai sunt ierni adevărate”, că „oamenii e răi” și alte asemenea mărunte sau mai mari prilejuri de cârcotit și văicăreală. Recunosc că, uneori, mă alint. Sau exagerez. Dar astăzi, culmea, toate gândurile mele chiar s-au îmbulzit la ghișeele minții, grăbindu-se să fie trecute aici. M-au zăpăcit de cap, așa că o să mă ocup de cu totul altceva...
&
(...) Din cauză de căldură și de oboseală (sau, după cum titrează disperate ziarele, pentru că este „cod roșu de caniculă și disconfort termic”), azi nu prea aveam de gând să scriu, mai cu seamă că doar un neuron amărât mai hălăduia pe coridoarele minții mele. Restul se bălăceau în piscină sau dormeau. Ei, asta mi-a amintit de zicerea cu „neuronul singuratic”. L-am întrebat pe Google ce-i cu ea (cu zicerea, adică de unde provine) și el mi-a oferit oarece bancuri, citate din înțelepciunea lui Gigi Becali, replici dure de pe la „tocșouri” politice, deci nimic clar și lămuritor. Bun, trec mai departe, căci n-am energie să mai insist.
☺Mama își sună fiul și-l întreabă:
– Unde ești?!
– La un club de strip-tease, răspunde fiul.
Mama:
– Aha, ai văzut deja ceva ce nu trebuia să vezi?
Fiul:
– Hm, mda.
Mama:
– Pe taică-tău, nu?
Fiul:
- Pe soră-mea...
☺
- De când maică-ta s-a dus, îmi e foarte greu să am grijă de voi și de casă...
- Hai, măi tată, că s-a dus să facă un duș!
- Nu contează, mi-e foarte greu!
☺
Un bărbat spală vasele. Fiul său se apropie și-l întreabă:
- Tăticule, ce este acela un "bigam"?
- De când maică-ta s-a dus, îmi e foarte greu să am grijă de voi și de casă...
- Hai, măi tată, că s-a dus să facă un duș!
- Nu contează, mi-e foarte greu!
☺
Un bărbat spală vasele. Fiul său se apropie și-l întreabă:
- Tăticule, ce este acela un "bigam"?
- Păi, dragul meu, este un idiot care spală de două ori mai multe vase decât mine.
Notă explicativă: Nu sunt sigură că indianul din imagine e din neamul cheyenne, dar știu sigur unde și pe cine vreau să țintească cu arcul. Cred că și domniile voastre știu. Cele trei fragmente sunt din niște postări din mai, iunie și iulie 2022. Glumele sunt, ca de obicei, vechi. N-am niciun chef. E duminică și plouă de vreo două zile. Deci, gata!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu